Portul Giurgiuleşti, o zonă off-shore? Cine beneficiază de facilități

Câteva modificări în legislația fiscală și vamală făcute în trecut, dar și aplicarea neconformă a unor prevederi legale permit unui grup de companii, ce fac parte în special din grupul Trans-Oil, să obțină importante facilități fiscale și să beneficieze din restituirea TVA de sute de milioane de lei în Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG).

Doar în primele opt luni ale anului 2022, șapte companii rezidente ale PILG au beneficiat de restituirea TVA în valoare de 550 de milioane de lei la exportul de mărfuri. Datele Fiscului arată că circa 80% din aceste beneficii au revenit la trei companii din cadrul grupului Trans-Oil, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.

Se întâmplă chiar dacă alin. 8 din art. 7 din Legea 8/2005 cu privire la Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti prevede că „livrarea de mărfuri (servicii) pe teritoriul Portului Internaţional de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova este asimilată exportului, iar livrarea de mărfuri (servicii) de pe teritoriul Portului Internaţional pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova este asimilată importului şi se reglementează de legislaţie”.

Altfel spus, exporturile de mărfuri efectuate de companiile rezidente ale PILG nu ar trebui să beneficieze de restituirea TVA. Recent, fostul deputat Alexandru Slusari, președinte al asociației Forța Fermierilor, afirma că „Portul Internațional Giurgiulești s-a transformat într-un off-shore intern al Republicii Moldova”.

Mold-Street.com a documentat cum este posibil așa ceva și a constatat că firmele rezidente beneficiază şi de alte facilităţi fiscale, iar statul ratează venituri importante la bugetul de stat.

La finele anului 2004, la Chișinău era semnat Acordul de investiţii „Cu privire la Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti” (numit, în continuare, Acordul de Investiţii) dintre Guvernul Republicii Moldova şi companiile Azpetrol SRL (în prezent – Bemol Retail), Azertrans SRL (în prezent – Danube Logistics) și Azpetrol Refinery SRL (în prezent – Bemol Refinery).

Potrivit Acordului de Investiții, grupul de companii Azpetrol urma să achite datoria Republicii Moldova de 24,6 milioane de dolari față de BERD (acumulată până în 2004) și să realizeze un ambițios program de investiții estimat la circa 250 de milioane de dolari, inclusiv să finalizeze terminalul petrolier, să construiască portul de mărfuri și pasageri, să dezvolte o rețea de 50 de benzinării și să construiască o rafinărie.

În schimb, autoritățile Republicii Moldova au oferit o serie de facilități fiscale, inclusiv scutirea timp de opt ani de la plata TVA pentru produsele petroliere importate prin intermediul Terminalului şi destinate a fi comercializate exclusiv prin reţeaua de benzinării Azpetrol/Bemol. Menționăm că grupul Azpetrol/Bemol a achitat datoria Moldovei față de BERD și a realizat o mare parte din programul de investiții. La fel, și Guvernul a oferit facilitățile fiscale negociate.

Mold-Street.com a depistat, însă, câteva modificări în legislaţia fiscală care oferă în prezent facilități fiscale nu doar celor trei companii, parte a Acordului de Investiții, ci şi altor agenți economici.

Ce prevede Acordul de Investiţii

Potrivit preambulului la Acordul de Investiţii, „investitor înseamnă oricare dintre companiile Azpetrol, Azertrans și Azpetrol Refinery”.

În conformitate cu articolul 3 punctul 3.1 litera (b) din Acordul de Investiţii, Guvernul a dat garanții în numele statului pentru protecția investițiilor, angajându-se că „are împuternicirile necesare în conformitate cu Legislaţia Republicii Moldova să execute prezentul Acord şi să oblige Statul în acest respect”.

Totodată, potrivit articolului 10, „Acordul va intra în vigoare în data intrării în vigoare a tuturor actelor și a producerii tuturor evenimentelor, conform listei ce urmează (în continuare „Data intrării în vigoare”): (a) Legea cu privire la Portul Liber Internațional Giurgiulești, care va avea în esenţă forma indicată în Anexa 3 la prezentul Acord”.

În conformitate cu punctul 3 din articolul 10 al Acordului de Investiții:
„În cazul în care oricare din Investitori sau Guvernul, la discreția lor justificată, consideră că actele normative specificate în Secţiunile (a) și (c) din acest Articol 10.1, nu reflectă în măsura și în modul corespunzător prevederile respective ale acestui Acord, Investitorii și Guvernul se vor consulta cu bună credință în acest sens și vor lua una dintre următoarele decizii: (1) de a respecta actele normative stipulate în Secțiunile (a) și (c) din acest articol 10.1; (2) să rezilieze prezentul Acord fără careva obligații de răspundere ale Părților sau (3) prin străduinţe maximale să modifice actele normative stipulate în Secțiunile (a) și (c) din acest articol 10.1, ca acestea să fie în conformitate cu prevederile prezentului acord”.

O altă prevedere ce trebuie evidenţiată este în articolul 17 punctul 2 din Acordul de Investiții: „Acest Acord, împreună cu toate anexele sale, va constitui înţelegerea integrală a Părților în privinţa obiectul prezentului Acord. Prezentul Acord, precum și orice articol din prezentul Acord (inclusiv secțiunile Articolelor) vor putea fi modificate doar prin acordul scris al tuturor părților, care va specifica expres conținutul modificării respective și va face referire la Articolul şi Secțiunea ce urmează a fi modificate. Niciun acord în formă verbală sau fără respectarea formei scrise ale Părților ce intenționează să modifice acest Acord nu va fi considerat valid. Părțile pot renunța la drepturile, înlesnirile sau beneficiile ce rezultă din prezentul Acord doar cu respectarea formei scrise şi cu indicarea Articolului (inclusiv Secțiunea corespunzătoare din Articol) care prevede dreptul, înlesnirea sau beneficiul respectiv. Orice refuz în acest respectse va limita doar la circumstanța concretă respectivă și nu va implica o altă renunțare suplimentară sau viitoare”.

Aceasta înseamnă că Guvernul şi, respectiv, Parlamentul sau oricare altă autoritate din Republica Moldova nu pot modifica în mod unilateral condițiile prevăzute inițial în Acordul de Investiții, adică fără acceptul tuturor investitorilor.

Cine şi cum a modificat Acordul de Investiţii

Cu toate acestea, după tranzacţia din noiembrie 2011 în urma căreia Portul Internațional Liber Giurgiulești, mai exact compania Danube Logistics SRL (fosta Azertrans), a ajuns în condiţii suspecte în proprietatea lui Thomas Moser – persoană ce a fost împuternicită de proprietarul grupului doar să gestioneze afacerea, Acordul de Investiții a fost modificat în mod repetat unilateral, în ciuda faptului că acest Acord a fost încheiat pe 25 de ani și statul a dat garanții că nu va fi schimbat.

La doar o lună de zile după tranzacţie – în decembrie 2011, la propunerea Guvernului condus în acea perioadă de Vlad Filat, Parlamentul a modificat Legea cu privire la Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti, care este parte integrantă a Acordului de Investiţii.

Astfel, Articolul 7. Regimul vamal din Legea cu privire la Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti a fost modificat după cum urmează: „la alineatul (4), litera c) se abrogă; alineatul (5) va avea următorul cuprins: „(5) Se consideră originare din Portul Internaţional mărfurile produse integral sau prelucrate suficient pe teritoriul acestuia în condiţiile prevăzute de Legea cu privire la tariful vamal, alineatul (6) se abrogă”.

Totodată, a fost exclus și alineatul 6 din art. 7: „Asupra mărfurilor care nu au fost prelucrate suficient pe teritoriul Portului Internaţional, la scoaterea lor de pe acest teritoriu pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, se extind prevederile legislaţiei vamale în partea ce se referă la conţinutul componenţei importului.”

Guvernul a argumentat necesitatea acestor modificări prin dorinţa de a aduce în concordanţă legislaţia vamală a Republicii Moldova privind originea preferenţială a mărfurilor cu legislaţia comunitară şi „asigurarea egalităţii în drepturi şi nediscriminării agenţilor economici, atît rezidenţi ai zonelor economice libere cît şi nerezidenţi, precum şi combaterea şi prevenirea tentativelor de utilizare a zonelor economice libere în scop de introducere facilitară în Republica Moldova a unor mărfuri fără achitarea drepturilor de import”.

Peste doar trei luni, este adoptată o nouă modificare în Legea cu privire la Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti, modificare care se referă mai mult la plăţi şi transferuri, inclusiv cele ce se realizează în cadrul operaţiunilor valutare.

În decembrie 2013, în Politica fiscală şi vamală pentru 2014 a fost modificată prevederea privind scutirea de taxă pe valoarea adăugată. Astfel, în art. 8 alin. (4) din Legea cu privire la Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti, textul „se scutesc de taxă pe valoarea adăugată” se înlocuiește cu textul „se impozitează cu taxă pe valoarea adăugată la cota zero”.

Impozitarea la cota zero a TVA

Cea mai controversată modificare a fost operată de Guvernul condus de Chiril Gaburici, în aprilie 2015, prin asumarea răspunderii în faţa Parlamentului. Atunci Executivul a decis să abroge alineatele (6) şi (7) din articolul 8 din Legea cu privire la Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti.

În schimb, a introdus în articolul 104 din Capitolul 5 al Codului fiscal Impozitarea la cota zero a TVA un nou paragraf cu litera i) cu următorul cuprins greoi şi dificil de asimilat:

„i) mărfurile și serviciile livrate în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, cele livrate din Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, cele livrate în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi cele livrate de către rezidenţii diferitor zone economice libere ale Republicii Moldova, Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti, Aeroportului Internaţional Liber Mărculeşti unul altuia, cu excepţia serviciilor de transport livrate în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi a celor livrate de către rezidenţii diferitor zone economice libere ale Republicii Moldova, Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti, Aeroportului Internaţional Liber Mărculeşti unul altuia”.

Guvernul Gaburici susţinea că, în cazul serviciilor de transport, „măsura dată are drept scop asigurarea condiţiilor fiscale egale pentru toţi agenţii economici care activează în acelaşi domeniu şi prestează servicii pe teritoriul ţării, inclusiv rezidenţilor zonelor economice libere, Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportului Internaţional Liber Mărculeşti”.

Totodată, în nota de argumentare se menţiona că astfel are loc „transpunerea normelor privind regimul fiscal al TVA din Legea cu privire la Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Legea cu privire la Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti în Codul fiscal”.

„Acestea stabilesc acelaşi regim fiscal al TVA ca şi pentru zonele economice libere, şi anume cota zero a TVA pentru livrările de mărfuri, servicii în/din Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti din/în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova; în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti şi Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova”, potrivit notei elaborate de Ministerul Finanţelor.

În urma adoptării acestei modificări, în prezent autorităţile fiscale aplică prevederile din art. 104 lit. i) din Codul fiscal şi nu cele din Legea 8 cu privire la Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti.

Cine sunt principalii beneficiari

Scopul acestor modificări a fost de fapt crearea unor condiții fiscale și vamale favorabile pentru companii care nu sunt semnatare ale Acordului de Investiții, pentru activitățile lor în portul Giurgiulești. Prin aceste acțiuni se produc și continuă să fie cauzate daune statului. În plus, statul este pus sub risc financiar.

Ca urmare a acestor modificări, companii care nu sunt parte a Acordului de Investiţii se înregistrează ca rezidenţi ai Portului, pot beneficia de deducere a TVA, dar şi să achite o cotă de doar 3% a impozitului pe venit şi nu de 12% cum prevede legislaţia Republicii Moldova. A se vedea art. 8, alin. 2, lit. a).

Datele Fiscului sunt concludente. Într-un răspuns oficial pentru Mold-Street.com, Serviciul Fiscal de Stat comunică că, în opt luni ale acestui an, şapte companii rezidente ale Portului au beneficiat de restituirea TVA, în valoare de peste 550 de milioane de lei.

Cota majoritară a revenit la două fabrici de producere a uleiului din cadrul Trans-Oil. Lider este întreprinderea Floarea Soarelui din Bălţi, cu circa 256 milioane lei. Compania, la care beneficiar final este Vaja Jhashi, activează de fapt la Bălţi, deşi legea nu îi interzice să fie şi rezident în PILG.

Alte două companii, ce fac parte din Trans-Oil – Agrofloris-Nord SRL şi Trans-Oil Refinery SRL– le-au fost returnate circa 65 milioane lei şi, respectiv, 120 milioane lei. În total, în 8 luni ale 2022 celor trei companii le-a fost rambursat TVA de peste 440 milioane lei, iar în ultimii 2 ani şi opt luni – circa 720 milioanede lei. Împreună cu Global Farming International SRL, considerată a fi afiliată grupului Trans-Oil, cifra depăşeşte 765 milioane lei sau peste 76% din totalul TVA restituit de Fisc rezidenţilor PILG.

În răspunsul Fiscului pentru Mold-Street.com este specificat că, în cazul companiilor ce fac parte din grupul Trans-Oil, restituirea TVA a fost efectuată în baza art. 104 lit. i) din Codul Fiscal, prevedere introdusă în aprilie 2015 de Guvernul Gaburici.

În cazul Orom-Imexpo SRL (controlată de Roman Ungureanu), un important jucător pe piaţa cerealelor, şi al companiei Sofilarex Plus SRL (deţinută de Valentin Eşanu), care exportă deșeuri și resturi de metale, Fiscul indică art. 104 lit. a) din Codul Fiscal.

Acesta prevede că se scutesc de TVA cu drept de deducere: a) mărfurile, serviciile pentru export şi toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri (inclusiv de expediţie) şi pasageri, serviciile de transport internaţional al gazelor naturale, precum şi serviciile operatorului aerodrom (aeroport), de comercializare a biletelor de călătorie în trafic internaţional, de deservire la sol a aeronavelor, inclusiv de livrare a combustibilului şi a mărfurilor la bordul aeronavei, de securitate aeronautică, de căutare-salvare şi de navigaţie aeriană, aferente aeronavelor în trafic internaţional, combustibilul destinat aprovizionării în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti a navelor maritime implicate în transportul internaţional de mărfuri şi pasageri, indiferent de naţionalitatea navei sau de pavilionul acesteia.

Remarcăm că toate aceste companii, de la cele din cadrul Grupului Trans-Oil la Orom-Imexpo SRL și Sofilarex Plus SRL, nu se regăsesc printre Investitorii care au semnat Acordul de Investiţii.

Contradicţii şi subtilităţi fiscale şi vamale

Am întrebat Fiscul şi despre faptul dacă la returnarea TVA sunt excluse costurile de transport pe teritoriul Republicii Moldova.

„La aprecierea sumei TVA spre restituire se iau în considerație sumele TVA deduse aferent procurărilor de mărfuri și servicii. Astfel, pentru serviciile de transport de mărfuri pe teritoriul Republicii Moldova, procurate de către rezidentul Portului Internațional Liber Giurgiulești, suma TVA aferentă acestora va participa la calculul sumei TVA spre restituire. Referitor la suma TVA aferent serviciilor de transport procurate de rezidenții Portului Internațional Liber Giurgiulești, comunicăm că, mecanismul de aplicare a TVA nu oferă posibilitatea cuantificării valorii TVA aferente unei procurări concrete în componența sumei TVA spre restituire”, ne-a răspuns Fiscul.

Aceasta este, însă, în contradicţie cu prevederile din alin.(2) art. 7 din Legea 8/2005, potrivit cărora „pe teritoriul Portului Internaţional se stabileşte regimul de declarare vamală obligatorie a mărfurilor (serviciilor) introduse pe şi scoase de pe acest teritoriu”.

Dar semnele de întrebare nu se termină aici. Ni s-a părut curios s-a aflăm şi în ce condiţii Vama permite accesul mărfurilor de pe teritoriul Portului Internațional Liber Giurgiulești. Adică, ce regim vamal se aplică pentru marfa de pe teritoriul Republicii Moldova.

Potrivit răspunsului dat de Serviciul Vamal, mărfurile de pe teritoriul Republicii Moldova sunt introduse în PILG „pentru depozitare, în scop de export ulterior pe cale maritimă, cu codul procedurii vamale 89XX sau în scop de prelucrare şi producere codul procedurii vamale – 8689”.

În acest caz nu găsim un răspuns adecvat la întrebarea de ce restituirea TVA are loc în Port şi nu la hotarul vamal al ţării. Or, art.7 alin.(8) din Legea 8/2005 spune clar că: „Livrarea de mărfuri (servicii) pe teritoriul Portului Internaţional de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova este asimilată exportului, iar livrarea de mărfuri (servicii) de pe teritoriul Portului Internaţional pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova este asimilată importului şi se reglementează de legislaţie.”

La întrebarea privind cazul exportului pe cale maritimă declarat de compania exportatoare, „Cum/unde se perfectează declarația: după principiul locul încărcării, de exemplu Edineț, sau cu adresa juridică a companiei, sau în Portul Internațional Liber Giurgiulești?”, după o detaliere vastă și complicată Vama concluzionează că „vămuirea mărfurilor se desfășoară în condiţii generale”.

În Port impozitul pe profit este de 4 ori mai mic ca în Republica Moldova

O altă facilitate fiscală de care beneficiază rezidenţii PILG este cota de 3% pe profit, de 4 ori mai mică decât achită agenţii economici pe teritoriul Republicii Moldova. Într-un interviu pentru portalul Oficial.md din septembrie 2022, Vitali Butnaru, directorul financiar al grupului Trans-Oil, a negat însă categoric faptul că la firme din cadrul Grupului Trans-Oil profiturile sunt impozitate cu o cotă de 3%.

„Nu există o cotă de 3% aplicabilă profiturilor generate de companiile Grupului Trans-Oil. Cota de 3% pentru profiturile generate în zona PILG a fost aplicată temporar, în primii zece ani ai activității zonei PILG. Această cotă nu se mai aplică din anul 2015. Nu există companii ale Grupului Trans-Oil care achită impozit pe profit la cota de 3%.Răspândirea de informații privind impozitarea la cota de 3% a profiturilor rezidenților zonei PILG, companii ale Grupului Trans-Oil, se face fie din incompetență, fie în mod malițios, cu scopul de induce în eroare societatea”, susţine categoric managerul de la Trans-Oil.

Rapoartele Trans-Oil confirmă

Afirmaţiile şefului de la Trans-Oil sunt combătute chiar de unul din rapoartele „confidenţiale” ale companiei prezentate investitorilor şi creditorilor.

„Grupul beneficiază de regimul fiscal favorabil instituit în Portul International Liber Giurgiulești (GIFP). Entitățile Grupului care sunt înregistrate ca rezidenți GIFP sunt scutite de taxe de import și export, TVA și accize la bunurile și serviciile vândute în cadrul GIFP. Impozitul pe profit pentru entitățile Grupului din GIFP este redus cu 75% (la o cotă de impozitare de 3 la sută) pentru primii zece ani de funcționare și cu 50 la sută (la o cotă de impozitare de 6 la sută) ulterior până în 2030. Legislația fiscală din Republica Moldova nu conține prevederi specifice privind prețurile de transfer, deși Codul fiscal prevede că principiul de concurență ar trebui aplicat tranzacțiilor cu părți afiliate. Aproximativ 70 la sută din veniturile Grupului sunt generate de rezidenții GIFP. Ca urmare, în cele șase luni încheiate la 31 decembrie 2018, în AF 2016/17 și în AF 2017/18, cota efectivă de impozitare a Grupului a fost de 1,5%, 3,1% și, respectiv, 1,9%”.

Chiar şi în ultimul raport financiar publicat, grupul anunţă că în a doua jumătate a anului 2021, doar pe urma cotei reduse la impozitul pe venit, Trans-Oil a avut un beneficiu de 4,6 milioane de dolari (peste 80 de milioane de lei).

Pentru comparaţie, Consiliul Concurenţei a calculat că în perioada 2012-2020, adică opt ani, scutirile la impozitul pe venit în PILG au constituit doar 26,6 milioane lei.

Ţinând cont de faptul că cifra de afaceri a crescut simţitor, datorită exporturilor masive de cerealei şi ulei vegetal, dar şi preţurilor mari pe pieţele externe putem presupune că în acest an profitul grupului a crescut semnificativ.

În acelaşi timp, Fiscul nu a oferit un răspuns deschis dacă rezidenţii PILG beneficiază în continuare de cota redusă a impozitul pe profit, descriind pe larg doar prevederile legislaţiei. Totuşi, în final Serviciul Fiscal precizează că „potrivit art. 8 alin. (3) din Legea nr. 8/2005, venitul obţinut de rezident din comercializarea mărfurilor (serviciilor) provenite din Portul Internaţional pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova se impozitează în conformitate cu legislaţia în vigoare”.

„În acest context, rezidenţii ţin separat evidenţa contabilă şi statistică privind activitatea lor în limitele teritoriului Portului Internaţional şi în afara lui (art. 3 alin. (8) din Legea nr. 8/2005)”, mai afirmă Fiscul.

Adică, fabricile de ulei Floarea Soarelui şi Trans-Oil Refinery duc o evidenţă contabilă separată la Bălţi, Ceadâr Lunga şi Giurgiuleşti.

Nu am putut totuşi să înţelegem de ce în situaţia în care agenţii economici din toată ţara plătesc un impozit de 12% pe profit, rezidenţii Portului Giurgiuleşti achită doar 3%. Or, este evident că grâul sau porumbul exportat prin port nu provine din PILG, ci de pe teritoriul Republicii Moldova. În port au loc doar operaţiuni de încărcare şi descărcare, iar cota de 3% ar urma să se aplice doar pentru profitul obţinut din aceste servicii.

În final, putem constata că, deşi oficial PILG nu este o zonă offshore, autorităţile vamale şi fiscale îşi permit să aplice legislaţia astfel încât unele companii beneficiază de facilităţi fiscale, care deseori le pot depăşi pe cele din paradisurile fiscale.

#port #Giurgiulești #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cu trilioane peste trilioane de dolari adunate anual, super‑bogații lumii continuă să devină și mai bogați.

Averea netă combinată a miliardarilor planetei a crescut cu 545% în ultimele două decenii, ajungând la 14,2 trilioane de dolari – de patru ori mai mult decât creșterea de 111% a PIB-ului mondial.

Există unele lucruri pe care doar banii le pot cumpăra, precum calitatea de membru în clubul de 100 de miliarde de dolari, adică lista miliardarilor cu averi formate din 12 cifre. Anul acesta, un număr record de 14 persoane din întreaga lume se califică în acest prestigios clasament. Acest lucru reprezintă o creștere semnificativă față de numai șase persoane înregistrate anul trecut și doar una în 2020. Cei mai mulți dintre ei au devenit foarte bogați prin înființarea de companii tech.

Ca grup, miliardarii planetei sunt cu 120% mai bogați decât acum 10 ani. Dar acești 14 membri, ale căror averi au crescut cu 255% în aceeași perioadă, au avut un succes mult mai mare decât ceilalți miliardari mai „mici”. Averile lor au depășit cu mult inflația (în creștere cu 32%) și piața de capital (S&P 500 în creștere cu 182%), plasându-i în compania francizelor din liga de fotbal american NFL (în creștere cu 257%) în ceea ce privește valoarea în creștere rapidă.

Cei 14 super-bogați valorează în total două trilioane de dolari, ceea ce înseamnă că doar 0,5% din cei 2.781 de miliardari din lume dețin 14% din toată averea acestor miliardari. În 1987, când Forbes SUA a publicat prima sa listă globală a averilor, am găsit doar două persoane, ambele din Japonia, care aveau o avere de peste 10 miliarde de dolari (aproximativ 27 de miliarde de dolari astăzi, o sumă care i-ar fi plasat pe locul 69 în lista din 2024). A fost nevoie de boomul.com pentru a crea primul centi-miliardar, Bill Gates, ale cărui acțiuni Microsoft l-au propulsat pentru scurt timp la o avere formată din peste 11 cifre în 1999, înainte ca prăbușirea să îi reducă aproape la jumătate avere netă. Nimeni nu s-a apropiat de acest prag timp de aproape două decenii, chiar și pe măsură ce piețele au crescut vertiginos înainte și după Marea Recesiune.

Jeff Bezos a reușit, în cele din urmă, să descifreze din nou codul la sfârșitul anului 2017, devenind al doilea super-miliardar atunci când Amazon a urcat rapid spre un trilion de dolari în capitalizare de piață. Cu toate acestea, a durat până în 2021 pentru ca Clubul de 100 de miliarde de dolari să se extindă dincolo de Bezos, când Elon Musk, Bernard Arnault și Bill Gates au intrat în această categorie. Acum, cu averile în creștere în întreaga lume, a fi membru devine din ce în ce mai comun. O a 15-a persoană, moștenitoarea L’Oréal, Françoise Bettencourt Meyers, cu o avere estimată la 99,5 miliarde de dolari, bate la ușă, iar mogulul din domeniul tech Michael Dell, cu 91 de miliarde de dolari, nu este departe în spatele ei.

Dar pentru moment, iată lista completă a celui mai exclusivist club de pe Pământ.

1. Bernard Arnault – 233 de miliarde de dolari • LVMH • Franța

Cea mai bogată persoană din lume pentru al doilea an la rând. Averea lui Arnault a crescut cu 10% în 2023, datorită unui alt an record pentru conglomeratul său de lux, LVMH, care deține banduri precum Louis Vuitton, Christian Dior și Sephora. Anul trecut, gigantul modei a anunțat un profit net de 16,5 miliarde dolari dintr-un venit de 94 de miliarde dolari. Arnault și-a consolidat planul de succesiune pentru a menține controlul afacerii familiei în ianuarie, când a propus adăugarea fiilor săi, Alexandre și Frédéric, în consiliul LVMH, unde li s-ar alătura și cei doi copii mai mari ai lor, Antoine și Delphine.

2. Elon Musk – 195 de miliarde de dolari • Tesla, SpaceX • SUA

Musk este departe de averea înregistrată în noiembrie 2021, când a devenit prima persoană cu o avere estimată la 300 de miliarde de dolari. De atunci, a câștigat și a pierdut de mai multe ori titlul de „cel mai bogat din lume”, pe măsură ce pariurile sale îndrăznețe și-au luat zborul (valoarea SpaceX a sărit cu 80% la 180 de miliarde de dolari) sau au eșuat (X, fostul Twitter, valorează cu aproximativ 70% mai puțin decât în momentul achiziției sale din octombrie 2022, iar acțiunile Tesla au scăzut cu 57% de la sfârșitul anului 2021 până în prezent).

3. Jeff Bezos – 194 de miliarde de dolari • Amazon • SUA

Fondatorul Amazon a dat marea lovitură în acest an în ceea ce privește averea. Este cu 80 de miliarde de dolari mai bogat, datorită unui salt de 93% în acțiunile colosului său de comerț electronic. Între timp, a cheltuit 150 de milioane de dolari pentru casele cumpărate pe insula „buncărului miliardarilor” din Miami, ca parte a unei decizii de a-și muta sediul fiscal în însorita și prietenoasa Florida, după trei decenii ploioase în Seattle.

4. Mark Zuckerberg – 177 de miliarde de dolari • Facebook • SUA

Ce perioadă tumultuoasă a avut CEO-ul Meta! După ce acțiunile gigantului social media au scăzut cu 75% față de vârful atins în 2021, Zuckerberg a concediat aproape un sfert din personalul său, menținând totuși pariuri uriașe pe inteligența artificială și metavers. Acțiunile aproape s-au triplat în ultimul an, făcându-l pe Zuck, la 39 de ani, cel mai bogat din viața lui.

5. Larry Ellison – 141 de miliarde de dolari • Oracle • SUA

La 10 ani după ce a demisionat din funcția de CEO al Oracle, Ellison este încă președinte, CTO și cel mai mare acționar al companiei, cu 40% din acțiuni. Acțiunile Oracle au crescut cu 34%, oferindu-i peste un miliard de dolari (pre-impozitare) lui Ellison în ultimele 12 luni, contribuind la creșterea averii sale cu 34 de miliarde de dolari. Celelalte investiții ale miliardarului nu stau la fel de bine: partea sa din X valorează mai puțin de o treime dintr-un miliard de dolari.

6. Warren Buffett – 133 de miliarde de dolari • Berkshire Hathaway • SUA

FILE – Berkshire Hathaway Chairman and CEO Warren Buffett speaks during an interview in Omaha, Neb., May 7, 2018. The Glide Foundation homeless charity that received $53 million over the years from investors who wanted a private lunch with Buffett has announced a new auction meal with Salesforce CEO Marc Benioff it said Tuesday, April 9, 2024,,Image: 863632082, License: Rights-managed, Restrictions: This content is intended for editorial use only. For other uses, additional clearances may be required. FILE PHOTO, Model Release: no, Pictured: Warren Buffett

Buffett, al cărui vechi partener de afaceri, Charlie Munger, a murit la 99 de ani în noiembrie anul trecut, s-a aflat într-un conflict în ultimul an, ciocnindu-se cu colegul miliardar Jimmy Haslam asupra prețului achiziției de către Berkshire Hathaway a lanțului de stații de alimentare Pilot Travel Centers, deținut de Haslam. Părțile s-au înțeles în ianuarie, iar Berkshire a cumpărat ultimii 20% din Pilot pentru 2,6 miliarde de dolari. Acțiunile Berkshire au atins maxime record, în creștere cu 30% față de anul trecut.

7. Bill Gates – 128 de miliarde de dolari • Microsoft • SUA

Cu toate că este aproape cel mai bogat din viața sa, Gates ocupă cea mai joasă poziție din 1992 datorită concurenței dure, unui divorț costisitor în 2021 și celor 59 de miliarde de dolari pe care i-a donat în acte de caritate. Cofondatorul Microsoft a fost cea mai bogată persoană din lume timp de 18 ani, din 1995 până în 2017.

8. Steve Ballmer – 121 de miliarde de dolari • Microsoft • SUA

Mukesh Ambani, chairman and managing director of Reliance Industries Ltd., is speaking at an event in Mumbai, India, on March 30, 2024.Mukesh Ambani In Mumbai, India – 30 Mar 2024,Image: 861249488, License: Rights-managed, Restrictions: , Model Release: no

Ambani a devenit primul membru asiatic al Clubului de 100 de miliarde de dolari în acest an, datorită creșterii acțiunilor conglomeratului său, Reliance Industries. În martie, a găzduit un eveniment festiv de trei zile pentru a sărbători nunta fiului său cel mic, Anant, care va avea loc în iulie. Rihanna a cântat pentru cei 1.600 de invitați, printre care s-au numărat Mark Zuckerberg, Bill Gates și Ivanka Trump.

10. Larry Page – 114 de miliarde de dolari • Google • SUA / Sergey Brin 110 miliarde de dolari • Google • SUA

Cofondatorii Google sunt acum la patru ani distanță de operațiunile de zi cu zi, dar rămân cei mai mari acționari individuali ai gigantului tech. Page s-a ferit în mare parte de ochii publicului, petrecând timp pe cele cinci insule private pe care le deține, inclusiv una în Fiji și alta în Puerto Rico. Brin a ieșit din semiretragere pentru a trimite modificări la modelele de chatbot AI ale Google anul trecut și a fost listat drept „contribuitor principal” când Gemini a fost lansat în decembrie.