Polonia găzduieşte cele mai mari afaceri din Europa Centrală şi de Est

02 Nov. 2022, 15:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
02 Nov. 2022, 15:21 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Polonia găzduieşte cele mai mari afaceri din Europa Centrală și de Est, cu o cifră de afaceri agregată în creştere cu 26% în 2021 faţă de anul anterior, arată un clasament realizat de Coface, scrie ZF.

Polonia este prezentă cu 153 de companii cu afaceri de 302,7 mld euro, urmată de Cehia cu 92 de companii şi afaceri de 163 de miliarde de euro şi Ungaria cu 64 de companii şi afaceri de 115 miliarde euro.

„Studiul Coface Top 500 ECE” clasifică întreprinderile în funcţie de cifra de afaceri şi analizează date suplimentare, cum ar fi numărul de angajaţi, cadrul, sectoarele şi pieţele în care operează companiile precum şi evaluările de credit ale acestora realizate de Coface.

Cele mai mari afaceri din Europa Centrală și de Est

  1. PKN Orlen, Polonia;
  2. Skoda Auto, Cehia;
  3. Compania multinaţională de petrol şi gaze MOL din Ungaria;
  4. Compania poloneză PGNiG, controlată de stat;
  5. Retailerul Jeronimo Polska;
  6. Compania poloneză de energie PGE;
  7. Volkswagen Slovacia.

Trei sectoare cheie (auto şi transporturi, petrol şi gaze, comerţ nespecializat), reprezentate de cele mai mari companii din regiune, continuă să deţină 53% din veniturile totale.

 

08 Oct. 2026, 16:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
08 Oct. 2026, 16:09 // Actual //  Grîu Tatiana

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” va fi transformată în Societatea pe Acțiuni „CFM-Infra”, cu capital integral de stat, până la 31 decembrie 2026. Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul de lege care reglementează reorganizarea și transferul patrimoniului, al datoriilor și al obligațiilor față de salariați către noua societate.

Reorganizarea nu presupune privatizarea întreprinderii sau transferul controlului infrastructurii feroviare către persoane private. Statul va deține integral acțiunile „CFM-Infra”, iar infrastructura feroviară va rămâne sub controlul său.

Reforma urmărește separarea administrării infrastructurii de activitatea de transport de pasageri și mărfuri. Procesul a început odată cu înființarea SA „Calea Ferată din Moldova Pasageri și Marfă”, iar transformarea întreprinderii de stat în „CFM-Infra” va permite funcționarea distinctă a celor două activități, cu reguli și mecanisme de finanțare adaptate fiecăreia.

Documentul prevede că noua societate va deveni succesoarea CFM în toate drepturile și obligațiile. Aceasta va prelua inclusiv eventualele restanțe față de bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale și fondurile de asigurare medicală, precum și obligațiile aferente împrumuturilor externe recreditate. Existența datoriilor nu va putea împiedica inițierea sau finalizarea reorganizării.

Totodată, transformarea întreprinderii nu va fi condiționată de efectuarea unui control fiscal prealabil. Serviciul Fiscal de Stat își va păstra dreptul de a verifica activitatea inclusiv după reorganizare, iar obligațiile fiscale constatate ulterior vor reveni societății succesoare.

Creditorii vor fi notificați în termen de cinci zile de la publicarea avizului privind inițierea procedurii. Ei vor putea solicita garanții sau alte măsuri de protecție a creanțelor în termen de zece zile de la publicarea avizului. Documentul limitează însă posibilitatea blocării reorganizării: instanța o va putea suspenda doar dacă un creditor demonstrează existența unui prejudiciu grav, real și iminent, care nu poate fi remediat prin măsurile de protecție prevăzute.

În cazul salariaților transferați, „CFM-Infra” va prelua drepturile și obligațiile din contractele individuale de muncă și din contractul colectiv în vigoare. Documentul prevede și că eventualele disponibilizări vor trebui efectuate conform legislației muncii.

Agenția Proprietății Publice va coordona reorganizarea, inclusiv inventarierea, delimitarea și evaluarea patrimoniului. Bunurile cu un statut juridic neclar vor fi înscrise într-un inventar provizoriu și nu vor putea fi vândute, gajate sau incluse în capitalul social până la clarificarea și înregistrarea drepturilor asupra lor. Pe întreaga durată a procedurii, autoritățile și întreprinderea vor trebui să asigure continuitatea transportului feroviar și funcționarea infrastructurii.

Reorganizarea are loc în contextul unor datorii importante: potrivit datelor pentru sfârșitul lunii august 2026, prezentate în Parlament, CFM avea obligații de 248,65 milioane de lei față de bugetul public național, datorii comerciale de 185,77 milioane de lei și angajamente externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei, însă nu mai înregistra restanțe salariale.