Banca centrală a Rusiei a dat drumul la tiparniță – 260 miliarde de ruble pentru buget

09 Nov. 2022, 10:04
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Nov. 2022, 10:04 // Actual //  bani.md

Autoritățile financiare ruse continuă să emită sute de miliarde de ruble, folosind „tiparnița” pentru a închide găurile în bugetul și bilanţurile corporaţiilor de stat.

În octombrie, Ministerul Finanțelor și Banca Centrală au vărsat 259,7 miliarde de ruble în trezoreria federală ca urmare a manipulărilor cu banii Fondului Național de Asistență Socială, o „pernă” de petrol și gaze pe care guvernul o acumulează din 2017, stocând în rezerve veniturile din vânzări, scrie moscowtimes.eu.

Luna trecută, din fond au fost vândute 3,455 miliarde euro, 375 milioane lire sterline și 63,572 miliarde yeni japonezi, a informat marți Ministerul Finanțelor.

Cumpărătorul acestor monede a fost Banca Centrală Rusă, pe care le-a convertit în ruble. Fondurile primite au fost transferate „într-un singur cont al bugetului federal pentru a-și finanța deficitul”, a spus Ministerul de Finanțe într-un comunicat.

Aceste operațiuni sunt în esență doar o emisie de bani, scriu analiștii MMI.

Euro, lire sterline și yeni din fond sunt înghețate din cauza sancțiunilor occidentale și nici Ministerul Finanțelor, nici Banca Centrală nu pot efectua operațiuni reale cu aceștia. Cele două departamente pur și simplu sunt de acord că banii blocați și-au schimbat proprietatea: de facto s-au mutat dintr-un buzunar de stat în altul – de la fond la rezervele de aur ale Băncii Centrale. Acesta din urmă, pentru conversia valutară, emite ruble în suma necesară.

Operațiunile monedele din fond s-au desfășurat în acest mod încă din primele luni de război, iar primii destinatari ai „rublelor proaspăt tipărite” au fost structurile de stat care au căzut sub sancțiuni.

În martie, Ministerul Finanțelor a vărsat 50 de miliarde de ruble în corporația de stat DOM.RF; în mai – 250 de miliarde de ruble în capitala Căilor Ferate Ruse; în iunie, Gazprombank a primit 50 de miliarde de ruble, singura mare bancă de stat care nu a fost tăiată din sistemul SWIFT și nu a intrat sub sancțiunile de blocare ale Uniunii Europene.

În iulie, 52,5 miliarde de ruble au fost alocate pentru Aeroflot, iar alte 11,9 miliarde de ruble pentru Siberia Airlines. În august, Compania de Stat de Transport și Leasing (GTLK) a primit 58,3 miliarde de ruble, iar Ministerul Finanțelor a investit încă 2,3 miliarde de ruble în Ural Airlines. În cele din urmă, în fiecare lună, din aprilie până în august, guvernul a alocat bani Fondului pentru locuințe și utilități publice (14,9 miliarde de ruble în total).

Parțial – pentru 142 de miliarde de ruble din 491 de miliarde – aceste cheltuieli au fost plătite din veniturile fondului din investiții. Restul a fost asigurat de emisiunea de ruble contra „monedei înghețate”.

Anul viitor, potrivit proiectului de buget, Ministerul Finanțelor și Banca Centrală plănuiesc să crească brusc volumul acestor tranzacții. Din partea lichidă a fondului, adică moneda plasată în conturile la Banca Centrală, este planificat să se utilizeze 2,9 trilioane de ruble pentru buget.

Realitatea Live

25 Aug. 2025, 15:26
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
25 Aug. 2025, 15:26 // Slider //  bani.md

Cetățenii din comunele Parcova, Zăbriceni și Hincăuți, raionul Edineț, participă la o serie de sesiuni de instruire dedicate apei, canalizării și protecției mediului. În total, sunt organizate 15 sesiuni de instruire – câte cinci teme comune în fiecare localitate – menite să crească nivelul de informare și responsabilitatea comunităților.

Temele abordate sunt diverse, de la gestionarea și finanțarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare, la compostarea deșeurilor biodegradabile, identificarea surselor de poluare a apei și prevenirea acestora.

„Am învățat despre apă, de unde se ia apa, de unde provine, pe unde trece, ce se adaugă. Am învățat despre deșeuri, care din ele se reciclează, care nu”, a spus o participantă.

O altă locuitoare a menționat importanța subiectului:

„Pentru poluarea apei e foarte important. Ne pare foarte rău că au secat foarte multe fântâni în sat și avem noroc de apa care s-a canalizat prin primărie împreună cu agenții economici.”

Participanții afirmă că vor transmite mai departe informațiile acumulate: „Îi vom informa și pe alții ce se poate de utilizat, ce se folosește, ceea ce dăunează sănătății.”

„Cred că este o experiență creativă, binevenită, și chiar aș sugera ca astfel de ședințe să se petreacă într-un număr mai mare a locuitorilor din satul nostru cu scop de informare, că informarea este o cunoaștere”, a spus o altă participantă.

Primarul comunei Parcova, Marcel Snegur, a subliniat și impactul pentru administrația locală:

„Am fost informați și despre alte servicii, așa ca colectare de deșeuri, separarea colectării deșeurilor, transportarea, gestionarea și multe alte lucruri benefice, atât pentru cetățeni, cât și pentru administrația public-locală. De aceea, împreună cu partenerii de dezvoltare, împreună cu Asociația Obștească «Moștenitorii», am avut și un concurs de selectare a fântânilor de mină cele mai amenajate din ambele localități ale comunei.”

Maxim Moroga, speaker în cadrul evenimentului, a punctat obiectivul campaniilor:

„În rezultat acestor campanii de informare, ne dorim ca reprezentații comunității locale să participe activ la luarea de decizii pentru prestarea unor servicii de calitate și a unor servicii continue.”

La rândul său, Gheorghe Cecan, manager de proiect din partea AO „Moștenitorii”, a declarat:

„Noi desfășurăm la moment sesiuni de informare, instruire a populației din comunele participante în proiect, anume din Parcova, Hincăuți și Zăbriceni. Scopul principal al instruirilor este de a informa și a implica cetățenii în gestionarea serviciilor de alimentare cu apă și canalizare și în protecția mediului înconjurător.”

Evenimentul are loc în cadrul proiectului „Apă de calitate pentru trai și sănătate”, implementat de AO „Moștenitorii”, parte a programului „EU4Moldova: Comunități Locale”, finanțat de Uniunea Europeană, guvernele Germaniei, Austriei și Poloniei și implementat de GIZ, ADA și SFPL în Moldova.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII