Germania a alocat încă un miliard de euro pentru susținerea Ucrainei în bugetul pe 2023

Guvernul german a alocat un miliard de euro suplimentari din bugetul pe 2023 pentru susţinerea Ucrainei, inclusiv pentru apărarea împotriva atacurilor cibernetice ruse şi strângerea de probe despre crime de război, indică un document citat de Reuters.

Alocarea suplimentară intervine pe fondul disputelor legate de faptul dacă Germania ar trebui să îşi intensifice asistenţa militară pentru Ucraina, care spune că are nevoie de armament ofensiv, inclusiv tancuri, pentru a lupta contra armatei ruse.

Această alocare bugetară constituie o victorie pentru Verzi, partidul din coaliţie care a fost cel mai puternic avocat în favoarea sprijinului militar pentru Ucraina după invazia declanşată de Rusia.

Germania este cel de-al treilea donator militar pentru Ucraina, deşi mult în urma Statelor Unite, ale căror livrări de arme au fost cruciale pentru succesele forţelor ucrainene.

„Bugetul pentru Ucraina arată clar că sprijinul nostru merge mult dincolo de livrările importante şi necesare de arme”, a declarat Robin Wagener, deputatul din partea Verzilor care conduce grupul parlamentar pentru Ucraina.

„Investim masiv în pacea în Europa şi Ucraina”, a adăugat el.

O parte din bani vor merge către echipe care vor strânge probe despre abuzuri împotriva drepturilor omului şi crime de război, inclusiv cele descoperite după retrageri ale forţelor ruse.

Sume suplimentare vor fi îndreptate de asemenea pentru sprijinirea societăţii civile în regiune, inclusiv protecţia jurnaliştilor în Belarus, Rusia şi Ucraina.

#Sholz #Germania #bani #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Vladimir Putin a semnat un decret „Cu privire la obiectivele naționale de dezvoltare ale Federației Ruse pentru perioada până în 2030”, în care a stabilit sarcini-cheie pentru cel de-al cincilea mandat prezidențial.

Potrivit documentului, care este postat pe site-ul Kremlinului, în 6 ani Rusia ar trebui să ajungă pe locul patru în lume în ceea ce privește PIB, calculat după puterea de cumpărare paritate (PPP).

În aceeași perioadă, volumul investițiilor în economie ar trebui să crească cu 60% „datorită îmbunătățirii constante a climatului investițional”, exporturile non-resurse și non-energetice – cu două treimi, producția agricolă – cu 25% și exporturi – de 1,5 ori.

În contextul sancțiunilor, al izolării tehnologice și al militarizării tot mai mari a economiei, Rusia, conform decretului lui Putin, ar trebui să intre în primele 10 țări din lume ca volum de cercetare și dezvoltare științifică și în top 25 în utilizare. a roboților industriali.

În decret, Putin mai cere ca până în 2030 să apară în țară bunurile autohtone de înaltă tehnologie, iar cota lor de piață să crească de 1,5 ori. Putin cere creșterea valorii adăugate a sectorului fără resurse al economiei cu 40% și, dimpotrivă, reducerea ponderii mărfurilor importate pe rafturile magazinelor la 17%, cel mai scăzut nivel de pe vremea URSS.