30% drumuri reparate capital în municipiul Chișinău până în 2025

10 Oct. 2022, 09:34
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
10 Oct. 2022, 09:34 // Actual //  MD Bani

Peste 1,3 miliarde de lei sau echivalentul a 65 milioane de euro au fost alocate în 2022 pentru reparația și întreținerea drumurilor municipale. Resurse considerabile au fost investite și în procurarea unităților noi de transport public, dar și în restaurarea stațiilor de așteptare și amenajarea parcărilor. Reabilitarea infrastructurii drumurilor și de transport, pentru a oferi locuitorilor orașului confort maxim, reprezintă o prioritate pentru Primăria Municipiului Chișinău.

În cadrul primului eveniment dedicat potențialului investițional și de dezvoltare al orașului, Forumul Economic Chișinău, Șeful Direcției Generale Transport Public și Căi de Comunicație a accentuat faptul că  dezvoltarea infrastructurii de transport cu scopul de a asigura accesibilitatea, sustenabilitatea și confortul acestuia pentru locuitorii orașului, reprezintă o prioritate pentru Direcția Transport Public și Căi de Comunicație. În acest scop, este în proces de elaborare Strategia de Mobilitate Urbană, care prevede îmbunătățirea și creșterea eficienței transportului public, dezvoltarea infrastructurii de drumuri și a sistemului de parcări.

Astfel, pentru prima dată în ultimii 30 ani, municipalitatea a demarat reparația capitală a Podului Mihai Viteazul, unul din cele mai solicitate obiective de infrastructură, care asigură conectarea transportului de pasageri intersectorială a orașului, inclusiv conexiunea transportului de tranzit cu trasee naționale și internaționale. Pentru acest obiectiv au fost alocate 108 milioane de lei (5,5 milioane de euro).

Alte proiecte de dezvoltare strategică sunt în lucru: extinderea Bulevardului Mircea cel Bătrân, evaluată la suma de 240 milioane de lei; reconstrucția străzii Industrială și construcția podului peste cale ferată, ce vor conecta cu strada Transnistriei,  proiect evaluat la peste 680 milioane de lei; construcția străzii Mesager, în valoare de 620 milioane de lei.

În același timp, au fost dezvoltate parcurile municipale de transport public, care dispun în prezent de o flotă totală de 601 unități: 402 troleibuze și 199 autobuze. Doar în ultimii 2 ani au fost achiziționate 266 de unități în valoare de 570 milioane de lei (28,5 milioane de euro). Până în anul 2030 flota de transport public urmează a fi suplinită cu alte 300 unități de transport noi, inclusiv electrice.

O prioritate pentru Direcția Transport Public și Căi de Comunicație sunt și stațiile de așteptare din oraș, mai mult de jumătate dintre acestea fiind reabilitate în ultimii ani de municipalitate, cu suportul partenerilor publici și privați. Se preconizează și amenajarea a 300 de stații de așteptare noi, suplimentar la cele existente, care  vor fi reparate în totalitate.

Un alt obiectiv în vizorul municipalității ține de amenajarea numărului necesar de locuri de parcare în tot orașul, suplimentar celor 14.800 locuri de parcare existente la moment. Doar în zona centrului istoric urmează a fi amenajate 6.322 locuri, valoarea investiției fiind de 135 milioane de lei. În prezent se evaluează ofertele licitației desfășurate.

Totodată, în proces de dezvoltare este prima parcare de captură Park&Ride, în sectorul Buiucani al capitalei, iar alte trei, la intrările prin sectoarele Ciocana și Rîșcani, sunt la etapa de proiectare. Parcările vor avea capacitatea de 500, 230, 480 și 125 locuri de parcare. Acest obiectiv urmează a fi valorificat economic de către municipalitate, cu participarea mediului de afaceri, care poate contribui atât la construcția acestor obiective, cit și la administrarea sistemului de parcări.

„La potențialul existent al numărului de drumuri de importanță locală și națională, care sunt extinse pe tot teritoriul municipiului Chișinău, administrația municipală și-a propus ca, până în anul 2025, circa 30% din acestea să fie reabilitate capital, iar pentru transportul care tranzitează Chișinăul, să se creeze posibilități de ocolire și ne admiterea tranzitării zonei istorice a capitalei. În asemenea circumstanțe, va fi posibilă crearea unei mici centuri a orașului Chișinău, cu perspectiva creării unei zone industriale de aproximativ 300 de ha, ce va favoriza mediul de afaceri și va atrage noi investiții în dezvoltarea localității.” a declarat Vitalie Mihalache, Șef al Direcției Generale Transport Public și Căi de Comunicație, în cadrul Forumului Economic Chișinău.

Mobilitatea urbană durabilă este una dintre provocările principale cu care se confruntă orașele mari din întreaga lume și este un subiect important atât pentru cetățenii de rând, cât și pentru mediul de afaceri, fără de care dezvoltarea economică a oricărei localități/regiuni este greu de imaginat.

29 Oct. 2026, 11:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Oct. 2026, 11:43 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova introduce reguli noi pentru comercializarea, înmatricularea și exploatarea tractoarelor și a altor vehicule agricole și forestiere. Parlamentul a votat în lectura a doua un proiect de lege care prevede obligativitatea omologării acestora și deținerii unui certificat de conformitate. Noile cerințe vor viza inclusiv tehnica agricolă importată, în condițiile în care 76% dintre tractoarele și utilajele aduse în țară provin din China și Japonia.

Potrivit comunicatului Parlamentului, inițiativa a fost elaborată de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind siguranța vehiculelor agricole și forestiere.

Astfel, tractoarele, remorcile, mașinile interschimbabile tractate și componentele acestora vor putea fi introduse pe piață, înmatriculate sau date în exploatare doar dacă sunt omologate și însoțite de un certificat de conformitate.

Documentul va confirma că tehnica agricolă respectă cerințele privind siguranța în funcționare, protecția mediului și securitatea la locul de muncă. Vehiculele trebuie să fie proiectate și construite astfel încât să reducă riscul de accidentare a operatorilor și a altor persoane implicate în activitățile agricole sau forestiere.

Datele statistice prezentate de autorități arată că aproape jumătate dintre tractoarele și utilajele agricole importate în Republica Moldova, respectiv 47%, provin din China. Japonia deține o cotă de 29%, în timp ce doar 13% dintre importuri sunt realizate din statele membre ale Uniunii Europene.

Prin urmare, noile reguli vor avea o importanță deosebită pentru importatorii de tehnică agricolă din afara spațiului comunitar, care vor trebui să asigure respectarea cerințelor de omologare.

Totuși, legea prevede și mecanisme pentru evitarea procedurilor repetate. Vehiculele care dețin deja omologări acordate în baza regulamentelor CEE-ONU, recunoscute de Republica Moldova, nu vor trebui să treacă din nou prin întregul proces.

Mai mult, la examinarea proiectului în lectura a doua, deputații au introdus o prevedere prin care vor fi recunoscute și omologările acordate în Uniunea Europeană, fără repetarea verificărilor.

O altă modificare importantă vizează tractoarele și utilajele second-hand. Pentru vehiculele individuale, inclusiv cele la mâna a doua, remorci, tractoare cu șenile și tractoare cu destinație specială, va exista o procedură simplificată de omologare.

Vehiculele care vor obține certificarea prin această procedură vor putea fi utilizate doar pe teritoriul Republicii Moldova.

Pentru aplicarea noilor prevederi, Guvernul urmează să desemneze sau să instituie autoritatea responsabilă de omologare, precum și structura care va supraveghea piața. Totodată, va fi necesară dotarea și acreditarea unui serviciu tehnic capabil să efectueze verificările corespunzătoare.

Costurile implementării reformei sunt estimate la aproximativ 3,46 milioane de lei, bani care vor proveni din bugetul de stat și din asistența tehnică externă disponibilă.

Deși proiectul a fost votat în lectura finală, noile obligații nu vor deveni aplicabile imediat. Legea urmează să intre în vigoare la 48 de luni de la publicarea în Monitorul Oficial, oferind autorităților și operatorilor economici o perioadă de patru ani pentru pregătirea implementării.