Statul taxează la sânge economiile moldovenilor! Impozitul pe dobânzile din depozite, mai mare de patru ori

Ministerul Finanțelor, în politica bugetar-fiscală propune majorarea de patru ori impozitului pe venitul din dobânzile depozitelor bancare.

„Modificarea cuantumului impozitului pe venit reținut la sursa de plată din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente de către bănci, asociaţii de economii şi împrumut, precum şi emitenţii de valori mobiliare corporative prin majorarea cotei impozitului pe venit de la 3% la 12%. Măsura urmărește unificarea cotei impozitului pe venit pentru dobânzile achitate atât de către bănci, asociații de economii și împrumut precum și emitenții de valori mobilare corporative pentru a asigura un regim de impozitare just și echitabil”, se arată în document.

Măsura propusă urmează să producă efecte din 01 iulie 2023 și va aduce suplimentar la buget 233,5 mil. de lei.

Impozitarea dobânzilor depozitelor bancare a început să fie aplicată din anul 2021, deși prevederea a existat din anul 2006, implementarea ei a fost amânată de la un an la altul.

În mai multe țări din Europa dobânda de la depozite se impozitează de mult, însă și dobânzile sunt foarte mici aplicate la economiile populației.

În România, de exemplu, impozitele dobânzii de la depozitele bancare acționează încă din anul 2007. În prezent, mărimea acestuia este de 10%, iar până în anul 2018, rata impozitului a constituit 16%.

Ultimele datele ale Băncii Naționale a Moldovei arată ca soldul depozitelor în moneda națională s-a majorat cu 373,6 milioane lei comparativ cu luna precedentă și a constituit 50,4 miliarde de lei, reprezentând o pondere de 59,7 la sută din soldul total al depozitelor. Totodată, soldul depozitelor în valută (recalculat în lei) s-a micșorat cu 192 milioane lei, până la nivelul de 34 miliarde de lei, având o pondere de 40,3 la sută.

#impozit #depozite #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tim Cook, şeful Apple după Steve Jobs, se gândeşte deja la viitor şi la cine ar putea să conducă după retragerea sa. Sub conducerea sa, Apple a ajuns la o capitalizare de piaţă de 3.000 de miliarde de dolari, iar până în 2025, ar putea ajunge la 4.000 de miliarde, scrie Business Insider.

În ciuda rezultatelor extraordinare, Tim Cook nu se va afla la cârmă pentru totdeauna, de aceea CEO-ul în vârstă de 63 de ani face planuri pentru predarea ştafetei. Într-un podcast cu celebra cântereaţă albaneză Dua Lipa, Cook a spus că speră ca succesorul să „vină din interiorul Apple”.

Deşi Cook mai are de stat încă trei ani la conducerea companiei, pariurile privind următorul CEO deja au început.

Primul candidat la tron este John Williams. Potrivit Bloomberg, Williams a fost considerat în general drept succesorul logic al lui Cook încă din 2019, când a preluat studioul de design al Apple după plecarea directorului de design Jony Ive în 2019.

Williams a supravegheat dezvoltarea Apple Watch şi acum gestionează operaţiunile Apple la nivel mondial. Executivul a anunţat recent că firma renunţă la un proiect de un deceniu de a fabrica o maşină electrică Apple.

Cu toate acestea, există voci în companie care spun că Williams, în vârstă de 61 de ani, s-ar putea să nu fie un lider pe termen lung din cauza vârstei.

Un alt potential CEO al Apple ar putea fi John Ternus, cu o carieră de peste 20 de ani în companie, care este favorit pentru poziţie şi care conduce divizia de Hardware Engineering.

„Are o mulţime de abilităţi de management la fel ca şi Tim Cook.”.a scris într-un e-mail o persoană familiarizată cu problema conducerii.

Cu toate acestea, vârsta pare a fi o problemă şi pentru Ternus, fiind considerat la 49 de ani prea tânăr pentru conducere.