Statul taxează la sânge economiile moldovenilor! Impozitul pe dobânzile din depozite, mai mare de patru ori

Ministerul Finanțelor, în politica bugetar-fiscală propune majorarea de patru ori impozitului pe venitul din dobânzile depozitelor bancare.

„Modificarea cuantumului impozitului pe venit reținut la sursa de plată din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente de către bănci, asociaţii de economii şi împrumut, precum şi emitenţii de valori mobiliare corporative prin majorarea cotei impozitului pe venit de la 3% la 12%. Măsura urmărește unificarea cotei impozitului pe venit pentru dobânzile achitate atât de către bănci, asociații de economii și împrumut precum și emitenții de valori mobilare corporative pentru a asigura un regim de impozitare just și echitabil”, se arată în document.

Măsura propusă urmează să producă efecte din 01 iulie 2023 și va aduce suplimentar la buget 233,5 mil. de lei.

Impozitarea dobânzilor depozitelor bancare a început să fie aplicată din anul 2021, deși prevederea a existat din anul 2006, implementarea ei a fost amânată de la un an la altul.

În mai multe țări din Europa dobânda de la depozite se impozitează de mult, însă și dobânzile sunt foarte mici aplicate la economiile populației.

În România, de exemplu, impozitele dobânzii de la depozitele bancare acționează încă din anul 2007. În prezent, mărimea acestuia este de 10%, iar până în anul 2018, rata impozitului a constituit 16%.

Ultimele datele ale Băncii Naționale a Moldovei arată ca soldul depozitelor în moneda națională s-a majorat cu 373,6 milioane lei comparativ cu luna precedentă și a constituit 50,4 miliarde de lei, reprezentând o pondere de 59,7 la sută din soldul total al depozitelor. Totodată, soldul depozitelor în valută (recalculat în lei) s-a micșorat cu 192 milioane lei, până la nivelul de 34 miliarde de lei, având o pondere de 40,3 la sută.

#impozit #depozite #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.