Statul taxează la sânge economiile moldovenilor! Impozitul pe dobânzile din depozite, mai mare de patru ori

17 Nov. 2022, 16:50
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
17 Nov. 2022, 16:50 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Ministerul Finanțelor, în politica bugetar-fiscală propune majorarea de patru ori impozitului pe venitul din dobânzile depozitelor bancare.

„Modificarea cuantumului impozitului pe venit reținut la sursa de plată din dobânzile achitate în folosul persoanelor fizice rezidente de către bănci, asociaţii de economii şi împrumut, precum şi emitenţii de valori mobiliare corporative prin majorarea cotei impozitului pe venit de la 3% la 12%. Măsura urmărește unificarea cotei impozitului pe venit pentru dobânzile achitate atât de către bănci, asociații de economii și împrumut  precum și emitenții de valori mobilare corporative pentru a asigura un regim de impozitare just și echitabil”, se arată în document.

Măsura propusă urmează să producă efecte din 01 iulie 2023 și va aduce suplimentar la buget 233,5 mil. de lei.

Impozitarea dobânzilor depozitelor bancare a început să fie aplicată din anul 2021, deși prevederea a existat din anul 2006, implementarea ei a fost amânată de la un an la altul.

În mai multe țări din Europa dobânda de la depozite se impozitează de mult, însă și dobânzile sunt foarte mici aplicate la economiile populației.

În România, de exemplu, impozitele dobânzii de la depozitele bancare acționează încă din anul 2007. În prezent, mărimea acestuia este de 10%, iar până în anul 2018, rata impozitului a constituit 16%.

Ultimele datele ale Băncii Naționale a Moldovei arată ca soldul depozitelor în moneda națională s-a majorat cu 373,6 milioane lei comparativ cu luna precedentă și a constituit 50,4 miliarde de lei, reprezentând o pondere de 59,7 la sută din soldul total al depozitelor. Totodată, soldul depozitelor în valută (recalculat în lei) s-a micșorat cu 192 milioane lei, până la nivelul de 34 miliarde de lei, având o pondere de 40,3 la sută.

04 Nov. 2026, 15:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
04 Nov. 2026, 15:27 // Actual //  Grîu Tatiana

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.