(FOTO) Dakar: Primul Porsche 911 de teren. Cât costă noul model

Porsche a folosit Salonul Auto de la Los Angeles pentru a prezenta un model care ar fi, probabil, mai familiar cu nordul Africii. Se numește Dakar, are 473 de cai putere de la motorul de pe 911 Carrera GTS ținuți în frâu de o cutie PDK cu opt rapoarte și a fost testat 483.000 de kilometri în condiții dintre cele mai dificile, pe macadam, nisip și zăpadă. Porsche nu va produce prea multe exemplare.

Porsche anunță, cu fast, că 911 Dakar este „prima mașină sport în două portiere cu credențiale serioase pe teren accidentat,” dar cum de este posibil așa ceva? Un Porsche de teren, în sine, nu ne surprinde. Dar aici vorbim despre altceva, despre un model construit de Porsche și oferit către clienți, nu de vreun tuner.

Multiplul campion mondial de raliuri Walter Roehrl a testat și el 911 Dakar – doar a mers la raliuri cu 911 în anii ’70-’80’-’90

Motorul este un boxer de trei litri, același de pe Carrera GTS, care dezvoltă 473 de cai putere, aceștia ajungând la cele patru roți printr-o cutie PDK cu opt rapoarte. Porsche nu va oferi 911 Dakar și cu o cutie manuală, dar a spus că accelerația de la 0 la 100 km/h va dura doar 3,4 secunde pe asfalt. Pe macadam, vei avea ceva mai mult de așteptat și-ți va trebui ceva mai multă îndemânare.

Potrivit informațiilor, vor fi produse doar 2.500 de exemplare cu un preț de pornire de aproape 200.000 de euro – adică cu aproape 80.000 de euro mai mult decât un 911 obișnuit în versiunea de echipare de bază.

#dakar #911 #porche #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.