Fostul șef Disney, Bob Iger, revine în fruntea gigantului de divertisment

21 Nov. 2022, 10:58
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
21 Nov. 2022, 10:58 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Fostul șef Disney, Bob Iger, care a condus gigantul de divertisment timp de 15 ani, se întoarce să conducă firma, scrie BBC.

El îl înlocuiește pe Bob Chapek, care a preluat funcția de director executiv în februarie 2020.

Acțiunile Disney au scăzut cu peste 40% în acest an, iar compania a turnat miliarde de dolari în serviciul său de streaming Disney+, care înregistrează pierderi.

Decizia lui Iger de a demisiona în 2020 a fost o surpriză, după ce a condus mai multe preluări majore și a lansat rețeaua de streaming a Disney.

Susan Arnold, care conduce consiliul de administrație al companiei, a declarat într-o declarație că Iger a fost „în poziție unică” pentru a duce Disney printr-o „perioadă din ce în ce mai complexă de transformare a industriei”.

Iger a acceptat să dețină postul timp de doi ani, timp în care își propune să găsească un succesor care să conducă compania.

„Sunt extrem de optimist pentru viitorul acestei mari companii și încântat să fiu rugat de către consiliu să revină în calitate de CEO”, a spus domnul Iger.

În deceniul și jumătate în care a fost director executiv, Disney a cumpărat studioul de animație Pixar, compania de benzi desenate Marvel, casa lui Star Wars LucasFilm și 21st Century Fox a lui Rupert Murdoch. Aceste oferte, împreună cu lansarea platformei de streaming Disney+ și deschiderea parcurilor de distracții au ajutat. Valoarea de piață a companiei crește de cinci ori în perioada de conducere.

La începutul acestei luni, compania a declarat că Disney+ a pierdut aproape 1,5 miliarde de dolari în cele trei luni.

Cu toate acestea, serviciul a adăugat peste 12 milioane de abonați în acest timp.

Disney are acum peste 235 de milioane de abonamente pe cele trei platforme de streaming, care includ, de asemenea, ESPN+ axat pe sport și site-ul mai larg de divertisment Hulu.

Netflix, prin comparație, are aproximativ 223 de milioane de abonați.

Realitatea Live

15 Ian. 2026, 10:16
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Ian. 2026, 10:16 // Actual //  Grîu Tatiana

Cotațiile petrolului au scăzut joi cu peste 3%, după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că „execuțiile” din Iran „au luat sfârșit” și a lăsat să se înțeleagă că, pentru moment, o intervenție militară a Statelor Unite nu este iminentă. Reacția pieței a fost rapidă: în jurul orei 02:00 GMT, barilul de petrol WTI a coborât cu 3%, până la 60,16 dolari, iar petrolul Brent a pierdut 2,87%, ajungând la 64,61 dolari pe baril, scrie Le Figaro.

Scăderea vine după mai multe zile de creșteri puternice, alimentate de tensiunile din Iran, unde un val de proteste a fost reprimat violent, și de amenințările lansate de Washington la adresa Teheranului. Miercuri, prețurile petrolului atinseseră cel mai ridicat nivel de închidere din ultimele trei luni. Tendința s-a inversat însă brusc la începutul sesiunii asiatice, imediat după declarațiile liderului de la Casa Albă.

Donald Trump a declarat presei că a fost informat de „surse foarte importante de cealaltă parte” că violențele s-au oprit și că execuțiile planificate împotriva manifestanților „nu vor mai avea loc”. Întrebat dacă o intervenție militară americană este exclusă, președintele SUA a răspuns că situația va fi monitorizată și că „vom vedea ce urmează”.

Analiștii consideră că aceste afirmații au calmat temerile legate de un posibil șoc de aprovizionare pe piețele energetice. „Prețurile au scăzut după ce Trump a sugerat că Iranul se va abține de la o nouă represiune sângeroasă, reducând riscul unei escaladări care să afecteze livrările de petrol”, a explicat Kyle Rodda, analist la Capital.com. O opinie similară a fost exprimată și de Michael Wan, de la MUFG, care a subliniat că investitorii au reacționat la semnalele privind o posibilă renunțare, cel puțin temporară, la o acțiune militară americană.

Piața petrolului rămâne însă sensibilă la evoluțiile din regiune, în special din cauza importanței strategice a strâmtorii Ormuz. Aproape 20% din petrolul mondial tranzitează acest pasaj îngust, mărginit de Iran, Emiratele Arabe Unite și Oman, iar orice perturbare ar putea avea un impact major asupra prețurilor globale.

Un alt risc care planează asupra pieței este posibilitatea blocării exporturilor iraniene de țiței. În contextul represiunii protestelor, Donald Trump a anunțat anterior că orice stat care continuă relațiile comerciale cu Iranul ar putea fi sancționat de SUA cu tarife vamale de 25%. China este principalul partener comercial al Iranului, iar o eventuală aplicare a acestor măsuri ar putea reaprinde tensiunile și volatilitatea pe piața petrolului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!