Criză energetică de proporții în Republica Moldova! Aurescu: Țara are nevoie de granturi ca să cumpere energie

Ministrul Afacerilor Externe a declarat, înaintea Conferinței Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, că România a oferit sprijin din punct de vedere energetic țării vecine, procentul fiind între 80-90%.

„Republica Moldova nu poate importa energie electrică din Ucraina, din acest motiv trebuie să ajutăm Republica Moldova să facă față acestor provocări. România a făcut un pas și începând cu luna octombrie oferă energie Republicii Moldova, până acum am oferit în jur de 80-90% din necesarul pe care îl are nevoie Republica Moldova din punct de vedere energetic, dar trebuie să facem mai mult”, a declarat Bogdan Aurescu, înaintea conferinței Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova.

Aurescu a precizat că un subiect important al conferinței de la Paris îl reprezintă susținerea procesului de reformă, în contextul în care guvernul Republicii Moldova dorește să implementeze „un plan ambițios de reforme”.

„Cred că este foarte important ca această conferință să ofere în continuare ajutor financiar. La București am adunat 650 de milioane de euro, dintre care 432 de milioane de euro sub formă de granturi. Republica Moldova are nevoie de granturi acum, nu de împrumuturi, pentru a cumpăra energie de pe piață. Acesta este, probabil, cel mai important obiectiv acum. Al doilea, la fel de important, este acordarea susținerii în vederea implementării reformelor necesare în procesul de integrare europeană”, a adăugat ministrul.

Ministrul Aurescu a evidențiat necesitatea sprijinirii Republicii Moldova pe termen scurt, mediu și lung.

„Moldova și-a arătat solidaritatea cu Ucraina, a ajutat-o. A continuat procesul de reformă, ceea este important pentru procesul de integrare. Din acest motiv trebuie să susținem în continuare Republica Moldova, pe termen scurt, mediu și lung, atât cât va fi necesar. Aceasta este cel mai important moment în ce privește susținerea comunității internaționale pentru Republica Moldova. România își va îndeplini datoria”, a precizat ministrul.

Ministrul Bogdan Aurescu a co-prezidat, alături de omologii francez și german, cea de-a treia Conferință ministerială a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova. Conferința va beneficia de participarea Președintelui Franței, Emmanuel Macron, și a Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu. La eveniment va mai participa din partea Republicii Moldova și ministrul de externe Nicu Popescu, potrivit unui comunicat MAE.

Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică fără precedent urmare a sistării livrărilor de către centrala de la Cuciurgan. Respectiv, Chișinăul s-a reorientat pe piața din România și cumpărără energie electrică de la OMV Petrom – 50 MW/h și 35 MW de la Nuclearelectrica la un preț de 90 euro MW. Restul energiei electrice e cumpărată de pe bursa românească OPCOM la prețuri care ajung și la 380 euro pentru MW/h.

În ceea ce privește aprovizionarea cu gaz, la începutul lunii octombrie, Gazprom a anunțat că reduce livrările de gaz către Republica Moldova la 5,7 mil. metri cubi/zi, cu 30%, volum pe care l-a menținut și în luna noiembrie. Concernul rus spunea ca nu a putut rezerva volumul necesar țării noastre, pentru că Ucraina ar refuza să transporte mai mult gaz prin conductă, informație negată de autoritățile de la Kiev care au anunțat că nu există nicio problemă tehnică în acest sens.

În prezent, Republica Moldova are stocate în depozitele din Ucraina și România 190 mil. metri cubi de gaz. Volum care e suficient pentru 1,2 luni de iarnă.

#Aurescu #criză #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.