Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Putin se teme tot mai tare de reacția rușilor și a comandat sondaje în secret

Putin se teme tot mai tare de reacția rușilor și a comandat sondaje în secret

24 Nov. 2022, 08:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Nov. 2022, 08:23 // Actual //  bani.md

Kremlinul a comandat în secret o serie de sondaje de opinie pentru a vedea care este atitudinea rușilor cu privire la războiul din Ucraina, iar rezultatele nu sunt deloc încurajatoare pentru Vladimir Putin.

La începutul lunii noiembrie, au fost derulate sondaje de opinie în mai multe regiuni din Rusia, atât în ​​Orientul Îndepărtat, cât și în Districtul Federal Central (care include Moscova), scrie site-ul rusesc independent Meduza.

Spre îngrijorarea administrației Putin, focus-grupurile au arătat că populația este demoralizată și este pesimistă cu privire la viitor. Două surse de la Kremlin au vorbit despre rezultatele acestor studii și despre modul în care ar putea ele afecta planurile regimului Putin pentru o a doua rundă de mobilizare.

Focus-grupurile comandate în secret de Kremlin indică faptul că rușii sunt „departe de a fi optimiști cu privire la viitorul lor și al țării lor”.

„Aceasta nu înseamnă susținerea opoziției sau o respingere totală a operațiunii militare speciale”, a spus una dintre surse, care a descris atitudinea respondenților drept „indiferentă și apatică”. „Nimic nu îi inspiră și nu îi motivează”, potrivit sursei. Mulți participanți la studiu au vorbit pe un ton care transmitea mai degrabă mesajul: „Lasă-mă în pace”.

Această stare de spirit nu poate fi atribuită în întregime succeselor militare ale Ucrainei sau recentei fugi a rușilor din Herson. În schimb, dacă acceptă aceste concluzii, oficialii de la Kremlin trebuie să recunoască că poporul rus este pur și simplu „obosit de război”.

Doar un rus din cinci se așteaptă la o viață mai bună

Surse familiare cu chestiunea sondajelor de opinie și cu rezultatele au spus pentru site-ul Meduza că publicul rus pune la îndoială motivele războiului mai mult decât până acum, în ciuda eforturilor propagandiștilor de stat de a prezenta invazia ca inevitabilă și justificată. Mulți ruși au spus în sondaje că mare parte din problemele pe care le au sunt cauzate de război.

Aceste sondaje de opinie sunt cu totul diferite de cele derulate în aprilie, care arătau că rușii sunt optimiști cu privire la victoria în Ucraina. Veridicitatea acestor studii este însă pusă la îndoială, mai ales în contextul în care propaganda rusă trebuia să se folosească de orice instrument pentru a susține războiul, inclusiv o eventuală susținere din partea poporului.

Sondajele recente au fost efectuate la începutul lunii noiembrie de Russian Field, o companie de cercetare cu sediul la Moscova. Rezultatele arată că doar 19% dintre rușii chestionați au spus că se așteptau ca viața lor să se îmbunătățească în curând. 22% se așteptau la schimbări în rău, iar alți 36% au spus că viața lor nu se va schimba.

57% dintre cei chestionați au recunoscut că s-au săturat de război și că au auzit despre el. Prin comparație, într-un sondaj de la sfârșitul lunii iulie, doar 41% dintre ruși spuneau că s-au săturat de știrile despre război.

De asemenea, focus grupurile au constatat că ceea ce îi supără cel mai mult pe oameni sunt mobilizarea, dificultățile economice din cauza sancțiunilor și decizia guvernului de a bloca Instagram (un instrument major pentru afacerile mici din Rusia).

Pe de altă parte, surse apropiate administrației Putin spun că nu se așteaptă la proteste majore împotriva războiului în Rusia. „Oamenii se obișnuiesc cu orice”, a explicat una dintre surse.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.