Datoria globală publică şi privată a ajuns la un nivel record de 235.000 miliarde de dolari în 2021

Datoria globală publică şi privată a înregistrat anul trecut cel mai semnificativ declin din ultimii 70 de ani, după ce atinsese un nivel record în 2020, din cauza impactului pandemiei, dar per ansamblu rămâne mult peste nivelul anterior pandemiei, se arată într-o postare pe blogul Fondului Monetar Internaţional (FMI), transmite Reuters.

În 2021, datoria globală publică şi privată a scăzut cu 10 puncte procentuale, la 247% din PIB-ul global, de la nivelul de vârf de 257% din PIB în 2020, şi comparativ cu un nivel de aproximativ 195% din PIB în 2007, înaintea crizei financiare mondiale.

În dolari, datoria globală a continuat să crească, deşi într-un ritm mult mai lent, ajungând anul trecut la nivelul record de 235.000 miliarde de dolari.

Datoria privată, care include obligaţiunile companiilor non-financiare şi ale gospodăriilor, a determinat reducerea generală, înregistrând un declin de şase puncte procentuale, la 153% din PIB, se arată în raportul FMI care conţine date din 190 de ţări.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Scăderea de patru puncte procentuale a datoriei publice, la 96% din PIB, a reprezentat cel mai mare semnificativ declin din ultimele decenii.

„Fluctuaţiile neobişnuite ale nivelului datoriei globale au fost rezultatul redresării economiei în urma pandemiei şi nivelul ridicat al inflaţiei”, susţine instituţia internaţională.

Dinamicile datoriei au fost diferite. Economiile avansate au înregistrat cel mai mare semnificativ declin al datoriei, atât cea publică cât şi cea privată au scăzut cu 5% din PIB în 2021, fiind urmate de pieţele emergente, excluzând China. Dar statele cu venituri scăzute s-au confruntat cu o creştere continuă a ratei datoriei anul trecut şi sporesc temerile privind capacitatea ţărilor cu venituri scăzute şi medii de a-şi achita datoriile, se arată în raportul FMI.

Va deveni din ce în ce mai dificilă gestionarea nivelului ridicat al datoriei, dacă perspectivele economice continuă să se deterioreze şi costurile de împrumut cresc suplimentar, avertizează principalul expert fiscal din cadrul FMI, Vitor Gaspar.

Nivelul ridicat al inflaţiei continuă să ajute la reducerea ratei datoriei în 2022, dar cheltuielile vor creşte dacă inflaţia devine persistentă. Guvernele ar trebui să adopte politici fiscale care să ajute la reducerea presiunilor inflaţioniste şi a vulnerabilităţii datoriei pe termen lung, în timp ce continuă să-i sprijine pe cei mai vulnerabili, susţine oficialul FMI.

#datorie #record #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a ajuns la o capacitate totală de 1.119,18 MW de producere a energiei electrice din surse regenerabile, la sfârșitul lunii august 2026, potrivit datelor procesate de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED). Cea mai mare parte a capacităților este reprezentată de instalațiile fotovoltaice.

Panourile solare au ajuns la o putere instalată de 837,81 MW, echivalentul a circa 75% din întreaga capacitate de producere din surse regenerabile. Energia eoliană ocupă poziția a doua, cu 256,22 MW, sau aproximativ 23% din total. Instalațiile hidro însumează 16,75 MW, iar cele pe biogaz – 8,39 MW.

În paralel, continuă să crească și numărul gospodăriilor și companiilor care își produc propria energie. La finele lunii august, în Republica Moldova erau înregistrați 10.241 de prosumatori, dintre care 5.051 beneficiau de mecanismul de contorizare netă, iar 5.190 – de facturare netă.

Puterea totală instalată de prosumatori a ajuns la 228,53 MW, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din întreaga capacitate regenerabilă a țării.

Datele CNED arată că mecanismele de sprijin adoptate de stat au contribuit la instalarea a 475,85 MW, echivalentul a 43% din capacitatea regenerabilă existentă. Din această cantitate, 157,53 MW au fost instalați prin mecanismul de tarif fix, 60 MW prin mecanismul de preț fix, iar alte 33,25 MW în baza prevederilor fostei Legi privind energia regenerabilă.

În același timp, cea mai mare parte a capacităților – 639,87 MW sau 57% din total – aparține producătorilor care își comercializează energia pe piața liberă. Este vorba despre 393,06 MW de instalații fotovoltaice, 228,99 MW eoliene, 16,50 MW hidro și 1,32 MW pe biogaz.

O dezvoltare rapidă este înregistrată și pe segmentul stocării energiei. La sfârșitul lunii august erau racordate la rețele 15 unități de stocare, cu o capacitate cumulată de 242,85 MWh. Acestea dispun de o putere de injecție de 208,31 MW și de o putere de extragere de 94,83 MW.

#vint #soare #Energie