„Qatargate”. Atenția se îndreaptă asupra Marocului în scandalul de corupție din UE. Cine este misteriosul spion

Pe măsură ce dezvăluirile despre „Qatargate” cu privire la scandalul de corupție din Parlamentul European ies la iveală, apare o nouă pistă. Şi anume, despre legăturile strânse dintre fostul europarlamentar Antonio Panzeri, care se află în închisoare, și Abderrahim Atmoun, ambasadorul Marocului la Varșovia.

Aşadar, ancheta este îndreptată spre Maroc. Și mai ales spre identitatea lui Mohamed B, un agent al serviciilor secrete marocane (DGED), deja identificat de Paris într-un alt caz, dar niciodată prins.

Noile informații care s-au scurs din ancheta efectuată de judecătorul de la Bruxelles indică un nou actor cheie în acest caz. Persoana aflată în centrul rețelei de corupție europarlamentare nu pare însă a fi grecoaica Eva Kaili, ci fostul europarlamentar socialist italian Pier Antonio Panzeri, fondatorul unei ONG cu numele Fight Impunity, care pare a fi fost o rotiță esențială în reciclarea banilor primiți din Qatar și Maroc pentru a interveni în Parlamentul European favoarea acestor două monarhii islamice.

„O saga pe cât de gravă prin amploare, pe atât de consternantă prin faptul că ar fi putut avea loc atât de mult timp”, a spus un europarlamentar vineri, 16 decembrie. Cu toate că le cunoaște pe câteva dintre persoanele vizate de anchetă – dintre care cinci sunt inculpate și trei încarcerate – eurodeputatul spune că nu a avut și nici nu a auzit nicio suspiciune în privința lor.

Pier Antonio Panzeri, un „un pericol real”

Persoana din centrul celor două anchete este fostul europarlamentar socialist italian Pier Antonio Panzeri, fondatorul ONG-ului Fight Impunity. Acest ONG pare a fi fost o rotiță esențială în reciclarea banilor primiți atât din Qatar, cât și din Maroc pentru a interveni în Parlamentul European în favoarea celor două monarhii islamice.

Fight Impunity ar fi primit bani din Qatar prin intermediul ministrului Muncii din Qatar, Ali Ben Samikh Al-Marri. Acesta s-a deplasat de mai multe ori la Bruxelles cu misiunea de a îmbunătăți imaginea țării sale unde, conform unor estimări greu de confirmat, mii de muncitori ar fi murit pe șantierele Cupei Mondiale de Fotbal.

„Un pact secret” între Panzeri și DGED

Potrivit anchetei, Fight Impunity și Pier Antonio Panzeri au primit bani și din Maroc prin intermediul diplomatului Abderrahim Atmoun, în prezent ambasador în Polonia. Fostul europarlamentar italian și Abderrahim Atmoun au coprezidat comitetul mixt Maroc-Uniunea Europeană (UE) și au fost fotografiați împreună de mai multe ori în timpul unor întâlniri la Bruxelles și la Rabat. Potrivit ziarelor belgiene „Knack” și „Le Soir”, Atmoun este persoana care a intermediat, în 2019, „un pact secret” între Panzeri și DGED, Serviciul de Informații Externe al Marocului.

Documente confidențiale ale misiunii marocane pe lângă UE făcute publice de un hacker în 2014 și 2015 nu atestă că Panzeri ar fi fost plătit de serviciile secrete de la Rabat sau că ar fi fost un agent al acestora. Dar dau naștere unor suspiciuni, Panzeri fiind descris ca un potențial „aliat de greutate”, un „prieten apropiat”, capabil „să contracareze activismul tot mai mare al adversarilor noștri din cadrul Parlamentului” mai ales în chestiunea Saharei de Vest, teritoriu pretins de Rabat, scrie lemonde.fr.

#curuptie #scandal #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.