Alianţa proscrişilor: Rusia şi noul prieten Iranul colaborează pentru a se adăposti de sancţiunile occidentale

23 Dec. 2022, 05:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Dec. 2022, 05:47 // Actual //  bani.md

Rusia şi-a găsit un sprijn de nă­dej­de în Iran şi viceversa, ambele ţări fiind izolate de Occident, prima pentru că a invadat Ucraina, a doua pentru că ajută militar Moscova, că reprimă prin vio­lenţe proteste de stradă care au ca scop garan­tarea unor libertăţi de bază ale omului şi pentru că îşi dezvoltă propria armă nucleară.

Rusia şi-a găsit un sprijn de nă­dej­de în Iran şi viceversa, ambele ţări fiind izolate de Occident, prima pentru că a invadat Ucraina, a doua pentru că ajută militar Moscova, că reprimă prin vio­lenţe proteste de stradă care au ca scop garan­tarea unor libertăţi de bază ale omului şi pentru că îşi dezvoltă propria armă nucleară.

Este o nouă încercare a Moscovei de a schimba echilibrul din ordinea mondială după ce Uniunea Economică Eurasiatică, răspunsul rusesc la UE, a arătat cât de limitată poate fi cooperarea Rusiei cu vecinii ei, iar alianţa cu China şi-a arătat şi ea limitele, deşi este con­siderată în continuare periculoasă pentru Occident.

După ajutorul militar furnizat de Iran Rusiei pentru războiul din Ucraina, cola­borarea dintre cele două state a căpătat avânt prin dezvoltarea unei noi rute de transport transcontinental care se întinde de pe teritoriul rusesc din estul Europei până la Oceanul Indian. Este un pa­saj lung de 3.000 de kilo­metri ferit de orice interven­ţie străină, după cum scrie Bloomberg.

Astfel, cele două ţări s-au angajat să cheltuiască miliarde de dolari pentru grăbirea trans­portului de mărfuri pe calea fluviilor şi căilor ferate care ies la Marea Caspică, vecinul amândurora. Datele de geolocare arată zeci de vapoare ruseşti şi iraniene, inclu­siv unele supuse sancţiunilor, folosind deja ruta. Tinţa finală sunt eco­nomiile mari şi cu creştere rapidă din Asia. „Este vorba de stabilirea unor lanţuri de aprovizionare imune la sancţiuni“, spu­ne Maria Şagina, analist la International Institute for Strategic Studies din Londra. Coridorul va permite Rusiei să scurteze drumul pe mare până în Asia cu mii de kilometri.

La capătul nordic al traseului este Marea Azov, aflată între Crimeea şi gura de vărsare a fluviului Don. Prin cuceririle militare din Ucraina, Rusia a transformat Marea Azov într-un lac rusesc. De acolo, pe mare, pe canale şi pe căi ferate ruta trece prin centrele comerciale şi industriale iraniene şi apoi iese la Oceanul Indian.

În septembrie, preşedintele rus Vladimir Putin a explicat că ruta „va da companiilor ru­seşti noi oportunităţi de a intra pe pieţele din Iran, India, Orientul Mijlociu şi Africa. Şagina estimează că Rusia şi Iran investesc până la 25 de miliarde de dolari pe partea continentală a drumului care va ajuta aceste ţări să exporte produse pe care Vestul le interzice.

Prima bănuială este că pe acolo vor fi exportate arme. Apoi, vasele care navighează pe Don şi Volga transportă de obicei materii prime agricole şi energetice – Iran este al treilea importator ca mărime de grâu rusesc. Cele două ţări au anunţat în ultimul timp mai multe acorduri de afaceri pentru comerţul cu turbine de gaze, chimicale, medicamente şi componente auto şi pentru producţia în comun de maşini.

La discuţiile bilaterale privind ultimul aspect au participat cei doi constructori auto iranieni Iran Khodro şi Saipa.

Realitatea Live

12 Dec. 2025, 16:23
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
12 Dec. 2025, 16:23 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII