În Bulgaria, mafia încă mai are stat: „Toată societatea știe asta”

Dnevnik” se adresează în mod tradițional, la sfârșitul fiecărui an, unor analiști – filozofi, scriitori, politologi, sociologi – pentru a evalua anul care a trecut și a face previziuni pentru anul ce va veni.

Cum a fost anul 2022, când a izbucnit din nou un război în Europa, care pentru majoritatea oamenilor părea imposibil după cel de-al Doilea Război Mondial, care s-a încheiat în 1945 cu victoria asupra lui Hitler și Mussolini. Un an în care regimul lui Putin a amenințat omenirea cu lovituri nucleare.

În care criza provocată de pandemie a fost aproape depășită, dar criza energetică provocată de războiul din Ucraina și dependența puternică a UE de gazul și petrolul rusesc ne-au ajuns din urmă. În context bulgar, un an în care guvernul politic a fost dat jos printr-o moțiune de cenzură și Bulgaria e din nou în spirala alegerilor, conduse de un guvern interimar al președintelui și cu reforme neimplementate.

Era posibil să preconizăm toate acestea acum 12 luni? A reușit cineva să preconizeze faptul că bulgarii vor merge din nou la vot? Citiți analizele pentru 2022 în zilele premergătoare Noului An și așteptările pentru 2023 – după 1 ianuarie. Astăzi citiți analiza lui Asen Asenov, director al Fundației „Edno” pentru Cultură și Arte. Titlul este al ziarului „Dnevnik”.

Reporter: S-a împlinit vreuna dintre așteptările dv. pentru 2022?

Asen Asenov: Distrugerea domeniului cultural după pandemie.

Reporter: Cum ați rezuma acest an tumultuos, în care am auzit în mod repetat amenințarea cu lovituri nucleare și refuzul privind Schengen?

Asen Asenov: Bulgaria a confirmat oficial partenerilor săi europeni că este dependentă de regimul din Rusia și a făcut ca majoritatea pro-europeană din țară să se rușineze de patria sa.

Reporter: Cum ați rezuma anul într-un singur cuvânt?

Asen Asenov: Rămânere în urmă.

Reporter: Care sunt lecțiile importante din 2022 pe care ar trebui să le ducem mai departe?

Asen Asenov: Cea mai importantă lecție este influența subestimată a regimului din Rusia asupra instituțiilor bulgare.

Reporter: A slăbit cumva influența cercurilor de culise asupra resurselor publice sau ariile lor rămân și chiar se extind? Unde este Bulgaria raportat la „mafia își are propria țară”?

Asen Asenov: În Bulgaria, mafia încă mai are un stat, dar toată societatea știe asta.

Reporter: Se emancipează Bulgaria, în ce măsură și-a depășit dependențele rusești?

Asen Asenov: Acesta este un proces a cărui etapă finală pare să înceapă acum. Să sperăm că se încheie înainte de împlinirea a 45 de ani de la instaurarea democrației în țară.

Reporter: Este societatea bulgară mai divizată sau mai unită la sfârșitul anului 2022?

Asen Asenov: Societatea bulgară este în mare măsură divizată din cauza mediului otrăvitor creat de mass-media controlată.

Reporter: Care a fost lucrul (cel mai) pozitiv de anul trecut, în ciuda a tot și a toate?

Asen Asenov: Donația personală de 10.000 de milioane de euro pe care Tenko Nikolov a făcut-o Institutului pentru Calculatoare.

Reporter: Care este cuvântul anului 2022 pentru dv.?

#mafia #sofia #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2025, Uniunea Europeană a rămas una dintre principalele piețe de desfacere pentru fructele moldovenești, raportat la ponderea în valoarea totală a exporturilor, arată datele prezentate de MoldovaFruct. Livrările către statele UE au însumat aproximativ 126 de mii de tone, ceea ce reprezintă circa 50% din totalul exporturilor de fructe ale Republicii Moldova.

Deși volumul exportat pe piața europeană a fost ușor mai mic față de 2024, valoarea totală a livrărilor a crescut, fapt care confirmă că UE rămâne o piață stabilă și profitabilă pentru producătorii și exportatorii moldoveni.

Potrivit MoldovaFruct, exporturile de prune și struguri au fost cele mai active pe piața UE în 2025, cele două categorii au cumulat peste 75 de mii de tone. Exporturile de mere au continuat să fie semnificative, însă cu un ritm mai moderat comparativ cu alte categorii. În contrast cu piețele din CSI, unde volumele rămân importante, dar volatile, piața europeană a oferit stabilitate, diversificare și o valoare adăugată mai mare.

În ceea ce privește distribuția pe țări, România se detașează clar drept principalul partener strategic al Republicii Moldova. În 2025, România a absorbit aproximativ 77 de mii de tone de fructe moldovenești, în valoare de circa 72 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă aproape o treime din exporturile totale de fructe ale țării.