Minune de Crăciun pe piața din România de unde cumpăra energie Moldova. Prețul a coborât pe OPCOM sub 50 de euro/MWh

Sărbătoarea Crăciunului a venit cu cadouri și pentru furnizorii de electricitatea care au putut achiziționa energie de pe piața spot din România la prețuri minune, situate sub 50 de euro/MWh. Vremea caldă și reducerea consumului non-casnic a făcut ca România să producă mult mai mult decât consuma și să exporte, duminică seara și la o medie orară de peste 1.600 MW.

Prețul energiei cu livrare în cea de-a treia zi de Crăciun, luni, 26 decembrie, a coborât la un nivel neimaginat în acest an, la 48 de euro/MWh sau 234 lei/MWh.

În intervalul 04:00-07:00, prețul ajuns chiar sub 100 lei/MWh, fiind cuprins între 80 și 88 lei/MWh pe piața pentru ziua următoare (PZU), operată de OPCOM.

Prețurile orare ale energiei electrice pentru ziua de luni (Sursa: OPCOM)

Prețul de luni este de peste 4 ori mai redus decât cel mediu al lunii precedente. În luna noiembrie, prețul mediu de închidere al pieței pentru ziua următoare a fost de 1.093 lei/MWh, media anului pe primele 11 luni fiind de 1.314 lei/MWh.

Vremea caldă și cererea redusă, ca urmare a vacanței de Crăciun, a făcut ca în noaptea de duminică spre luni, să coboare la o medie orară situată sub 4.500 MW, în condițiile în care maximele zilnice ale iernii ajung și în apropierea a 11.000 MW.

Prețul redus de pe PZU, pe care se tranzacționează o cantitate aproximativ egală cu jumătate din consumul intern a fost înregistrat în condițiile în care producția de energie regenerabilă a fost una scăzută. La ora 11, din producția totală de 5.350 MW, doar 400 MW erau produși de parcuri solare (360 MW) și de parcuri eoliene (40 MW).

Ponderea cea mai ridicată o avea energia hidro (peste 1.800 MW), urmată de cea nucleară (peste 1400 MW). Hidrocarburile și cărbunele contribuiau la rândul lor cu câte 800 MW la producția totală.

Prețul din România era unul dintre cele mai mici din Europa, doar Suedia (cu 35 euro/MWh), Germania (41 euro/MWh), țările baltice (cu 42 euro/MWh), Cehia, Slovacia și Ungaria (45-47 euro/MWh) înregistrând prețuri mai reduse.

La polul opus se situau Grecia (cu 198 euro/MWh) și Italia (cu 172 euro/MWh).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#spot #Energie #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.