Minune de Crăciun pe piața din România de unde cumpăra energie Moldova. Prețul a coborât pe OPCOM sub 50 de euro/MWh

Sărbătoarea Crăciunului a venit cu cadouri și pentru furnizorii de electricitatea care au putut achiziționa energie de pe piața spot din România la prețuri minune, situate sub 50 de euro/MWh. Vremea caldă și reducerea consumului non-casnic a făcut ca România să producă mult mai mult decât consuma și să exporte, duminică seara și la o medie orară de peste 1.600 MW.

Prețul energiei cu livrare în cea de-a treia zi de Crăciun, luni, 26 decembrie, a coborât la un nivel neimaginat în acest an, la 48 de euro/MWh sau 234 lei/MWh.

În intervalul 04:00-07:00, prețul ajuns chiar sub 100 lei/MWh, fiind cuprins între 80 și 88 lei/MWh pe piața pentru ziua următoare (PZU), operată de OPCOM.

Prețurile orare ale energiei electrice pentru ziua de luni (Sursa: OPCOM)

Prețul de luni este de peste 4 ori mai redus decât cel mediu al lunii precedente. În luna noiembrie, prețul mediu de închidere al pieței pentru ziua următoare a fost de 1.093 lei/MWh, media anului pe primele 11 luni fiind de 1.314 lei/MWh.

Vremea caldă și cererea redusă, ca urmare a vacanței de Crăciun, a făcut ca în noaptea de duminică spre luni, să coboare la o medie orară situată sub 4.500 MW, în condițiile în care maximele zilnice ale iernii ajung și în apropierea a 11.000 MW.

Prețul redus de pe PZU, pe care se tranzacționează o cantitate aproximativ egală cu jumătate din consumul intern a fost înregistrat în condițiile în care producția de energie regenerabilă a fost una scăzută. La ora 11, din producția totală de 5.350 MW, doar 400 MW erau produși de parcuri solare (360 MW) și de parcuri eoliene (40 MW).

Ponderea cea mai ridicată o avea energia hidro (peste 1.800 MW), urmată de cea nucleară (peste 1400 MW). Hidrocarburile și cărbunele contribuiau la rândul lor cu câte 800 MW la producția totală.

Prețul din România era unul dintre cele mai mici din Europa, doar Suedia (cu 35 euro/MWh), Germania (41 euro/MWh), țările baltice (cu 42 euro/MWh), Cehia, Slovacia și Ungaria (45-47 euro/MWh) înregistrând prețuri mai reduse.

La polul opus se situau Grecia (cu 198 euro/MWh) și Italia (cu 172 euro/MWh).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#spot #Energie #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi