Medvedev, „premiat” de Putin cu o nouă funcție pentru amenințările sale la adresa Occidentului

27 Dec. 2022, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Dec. 2022, 05:30 // Actual //  bani.md

Președintele rus Vladimir Putin l-a numit pe Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Federației Ruse, prim-vicepreședinte al Comisiei Industriale Militare, potrivit Ria Novosti.

„Vladimir Putin a făcut modificări în componența Comisiei Militar-Industriale. Președintele a introdus postul de prim-vicepreședinte, acesta a fost preluat de vicepreședintele Consiliului de Securitate Dmitri Medvedev”.

Putin l-a inclus și pe șeful Ministerului pentru Situații de Urgență , Alexander Kurenkov , în comisie și l-a exclus din aceasta pe fostul șef al Serviciului Federal Antimonopol Igor Artemiev.

În comisie mai sunt ministrul Apărării Serghei Şoigu, şeful Statului Major General Valeri Gherasimov, secretarul Consiliului de Securitate Nikolai Patrușev, şefii Serviciului de Informaţii Externe, FSB, Gărzii Naţionale şi alţii, potrivit Ukrainska Pravda.

Comisia Militară Industrială este un organism permanent care a fost creat pentru a organiza politica de stat în domeniul complexului militar-industrial, sprijinul militar-tehnic pentru apărare, securitate națională și aplicarea legii. Comisia este condusă de președintele Vladimir Putin.
După cum reiese din decret, prim-adjunctul va avea dreptul să țină în mod independent ședințe ale organului în locul președintelui.
La începutul lunii decembrie, Medvedev s-a lăudat că Moscova intensifică producția de noi arme puternice, deoarece se presupune că se opune nu numai Ucrainei, ci și multor state occidentale.

Astăzi, el a afirmat că arsenalul nuclear al ţării sale şi regulile stabilite de Moscova pentru utilizarea sa sunt singurii factori care împiedică Occidentul să înceapă un război împotriva Rusiei.

Recent, el a amenințat că NATO ar putea deveni o „țintă legitimă” în cazul în care va furniza Ucrainei sisteme de rachete antiaeriene Patriot: „Dacă, așa cum a lăsat să se înțeleagă Jens Stoltenberg, NATO le furnizează fanaticilor de la Kiev sisteme de apărare Patriot – precum și personal al alianței – acestea se vor transforma imediat în ținte legitime pentru forțele noastre armate”.

Dmitri Medvedev, care obişnuia să se prezinte ca un modernizator liberal în perioada în care a exercitat mandatul de preşedinte al Federaţiei Ruse (2008 – 2012), este în prezent unul din cei mai fervenţi susţinători ai războiului din Ucraina. El denunţă în mod regulat Occidentul, pe care îl acuză că vrea să divizeze Rusia în beneficiul Ucrainei.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.