Bomba zilei pentru industria petrolieră din România! Autoritățile vor să suprataxeze supraprofiturile cu 60%

28 Dec. 2022, 11:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Dec. 2022, 11:31 // Actual //  bani.md

Ministerul Finanțelor de la București a elaborat o Ordonanță de urgență prin care companiile din energie ar urma să plătească un impozit suplimentar de 60% pe profiturile excedentare. Mai precis, este vorba despre câştigurile care în 2022 și 2023 depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile ale perioadei 2018-2021.

Proiectul OUG a fost publicat de ECONOMICA.RO.

Noua taxă de solidaritate, care va fi aplicată cel mai probabil de la 1 ianuarie se va aplica asupra diferenței de profit din acest an și următorul și profitul mediu al anilor 2018-2021 pentru toate companiile din sectorul petrolului, gazelor și rafinării, dacă profitul din anii 2022 și 2023 va depăși cu 20% media perioadei 2018-2021.

Companiile vor plăti contribuție de solidaritate anul viitor 60% pe diferența dintre profitul acestui an și media profiturilor perioadei 2018-2021 majorată cu 20%. Anul următor, din lecturarea draftului înțelegem că se aplica 60% pe diferența dintre profitul anului 2023 și media perioadei 2-18-2021 majorată cu 20%.

OUG care ar urma să fie adoptată de Guvernul de la București ar transpune un regulament european prin care această suprataxă pe diferența de profit ar urma să se aplice la nivelul UE. OUG, care nu a fost pusă încă în dezbatere publică, ar urma să fie adoptată în ultima ședință a Executivului din acest an, pe 28 sau 29 decembrie.

Impozitul se va plăti la 25 iunie, iar banii vor fi virați într-un cont special deschis la Ministerul de Finanțe, denumit “Contribuție de solidaritate”. Banii pot fi folosiți atât pentru ajutorarea consumatorilor, cât și pentru stimularea regenerabilelor sau pentru proiecte de reducere a consumului sau proiecte transfrontaliere, potrivit principiilor din programul RePowerEU.

La o primă vedere, primii afectați vor fi marii producători de țiței și gaze Petrom și Romgaz, care oricum plătesc și acum suprataxe la gaze și vînd majoritatea gazului extras la preț plafonat și, posibil, Rompetrol, pentru rafinăria Petromidia.

Iată prevederile relevante, potrivit notei de fundamentare:

“Se instituie contribuția de solidaritate ca o măsură comună și coordonată la nivelul Uniunii Europene care permite, în spiritul solidarității, generarea de venituri suplimentare pentru ca autoritățile naționale să ofere sprijin financiar gospodăriilor și întreprinderilor puternic afectate de creșterea prețurilor la energie.

Contribuția se aplică în paralel cu impozitul pe profit perceput de fiecare stat membru de la societățile în cauză care depășesc cu mai mult de 20 % media profiturilor impozabile aferente exercițiilor financiare din perioada 2018-2021, fiind un profit excedentar”.

ȚContribuția de solidaritate se datorează de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit prevăzuți la art. 13 și de impozit pe veniturile microîntreprinderilor prevăzuți la art. 47 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor, inclusiv cei care fac parte dintr-un grup fiscal în domeniul impozitului pe profit și  ponderea acestor activități în cifra de afaceri sau în veniturile totale, după caz, este de peste 75%  inclusiv. Activitățile din sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor  sunt cele care fac obiectul Regulamentului (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE Rev. 2 și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specific, având codurile CAEN: 0610 – «Extracția țițeiului», 0620 – «Extracția gazelor naturale», 0510 – «Extracția huilei», 1910 – «Fabricarea produselor de cocserie» și 1920- «Fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului»”.

“Pentru contribuabilii care fac parte dintr-un grup fiscal în domeniul impozitului pe profit se propune ca fiecare  membru al grupului fiscal care datorează contribuția de solidaritate, să calculeze și să vireze contribuția de solidaritate pe baza profitului impozabil determinat în mod individual.

Pentru combaterea transferurilor profiturilor către persoanele afiliate contribuabililor care sunt obligați la plata contribuției de solidaritate este necesară extinderea obligației de plată a contribuției și la persoanele afiliate acestora”.

“Baza de calcul pentru contribuția de solidaritate se determină:

– pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit, pe profiturilor impozabile anuale, calculate potrivit Legii 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, din exercițiul financiar 2022, respectiv din exercițiul financiar 2023 care depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile aferente exercițiilor financiare din perioada 2018-2021;

– pentru contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, pe baza profiturilor contabile aferente exercițiului financiar 2022 respectiv aferente exercițiului financiar  2023 la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, care depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor contabile aferente exercițiilor financiare ale perioadei 2018-2021.

Profiturile impozabile/contabile aferente exercițiului financiar 2022 și respectiv aferente exercițiului financiar 2023 sunt cele determinate potrivit regulilor fiscale/reglementărilor contabile aplicabile, înainte de recuperarea pierderilor din anii precedenți.

În cazul în care profiturile impozabile/contabile din 2022 respectiv din 2023 depășesc cu mai mult de 20 % media profiturilor impozabile față de media profiturilor impozabile/contabile ale perioadei 2018-2022, acestea se impozitează cu o cotă de  60%”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 16:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 16:46 // Actual //  Grîu Tatiana

Serviciul Vamal propune reguli noi pentru vămuirea coletelor poștale internaționale, cu proceduri pentru declarare, control, plata taxelor și returul coletelor. Proiectul de regulament, publicat pentru consultări publice, introduce un sistem în mare parte electronic și stabilește exact ce tip de declarație trebuie folosită în funcție de valoarea și natura bunurilor.

Coletele care intră în Republica Moldova sunt împărțite în patru categorii. Prima cuprinde trimiterile cu obiecte de corespondență, a doua – coletele cu bunuri de până la 150 de euro, a treia – cele cu valoarea între 150,01 și 1 000 de euro, iar a patra – coletele care depășesc 1 000 de euro.

Pentru coletele de până la 150 de euro comandate online, atunci când se aplică regimul special pentru vânzările la distanță, va fi folosită declarația vamală simplificată. În funcție de mecanismul fiscal utilizat, TVA poate fi calculată și achitată de intermediarul implicat în vânzare. În acest caz, intermediarul este responsabil atât de plata TVA, cât și, după caz, de obligațiile privind garanția.

Există și situația în care operatorul poștal prezintă coletul la vamă în numele destinatarului. Atunci operatorul poștal va încasa TVA de la persoana care primește coletul și o va transfera la bugetul de stat. Tot operatorul va trebui să asigure garanția prevăzută de legislație, dacă aceasta este necesară.

Pentru coletele de până la 150 de euro pentru care este datorată TVA, liberul de vamă va fi acordat numai după ce sistemul vamal verifică dacă taxa a fost achitată sau dacă există o garanție suficientă pentru acoperirea ei. Regulamentul permite, în anumite condiții, achitarea TVA într-un termen de până la 30 de zile, cu condiția existenței garanției.

O atenție aparte este acordată coletelor primite de persoane fizice. Vama va analiza dacă bunurile sunt destinate consumului personal sau dacă pot indica o activitate comercială. Vor fi luate în calcul natura și cantitatea produselor, precum și caracterul ocazional al trimiterii. Destinatarul trebuie să confirme că bunurile nu sunt destinate activității comerciale. Dacă nu poate confirma acest lucru, funcționarul vamal poate schimba categoria coletului.

Pentru coletele trimise de la o persoană fizică la alta, cu caracter necomercial, rămân prevăzute anumite scutiri de drepturi de import pentru bunurile de până la 150 de euro, cu respectarea limitelor cantitative stabilite de legislație. Regulamentul prevede și că, în anumite cazuri, frecvența acestor trimiteri nu poate depăși un colet la 14 zile, indiferent de operatorul poștal utilizat.

Un alt detaliu important este că, dacă într-un colet sunt mai multe tipuri de produse, costurile de transport care nu sunt deja incluse în valoarea mărfurilor vor fi repartizate între produse în funcție de greutatea lor. Regulamentul prevede, de asemenea, că valoarea bunurilor trebuie justificată prin documentele care însoțesc coletul, iar Serviciul Vamal poate solicita acte suplimentare dacă are dubii asupra valorii declarate.

Proiectul reglementează inclusiv situațiile în care un colet trebuie returnat expeditorului. Pentru coletele care au fost deja puse în liberă circulație cu plata TVA, operatorul poștal va trebui să transmită datele privind returul și să solicite invalidarea declarației vamale, potrivit procedurii stabilite în regulament.

Noul regulament este prevăzut să intre în vigoare la 1 octombrie 2026.