Bomba zilei pentru industria petrolieră din România! Autoritățile vor să suprataxeze supraprofiturile cu 60%

28 Dec. 2022, 11:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Dec. 2022, 11:31 // Actual //  bani.md

Ministerul Finanțelor de la București a elaborat o Ordonanță de urgență prin care companiile din energie ar urma să plătească un impozit suplimentar de 60% pe profiturile excedentare. Mai precis, este vorba despre câştigurile care în 2022 și 2023 depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile ale perioadei 2018-2021.

Proiectul OUG a fost publicat de ECONOMICA.RO.

Noua taxă de solidaritate, care va fi aplicată cel mai probabil de la 1 ianuarie se va aplica asupra diferenței de profit din acest an și următorul și profitul mediu al anilor 2018-2021 pentru toate companiile din sectorul petrolului, gazelor și rafinării, dacă profitul din anii 2022 și 2023 va depăși cu 20% media perioadei 2018-2021.

Companiile vor plăti contribuție de solidaritate anul viitor 60% pe diferența dintre profitul acestui an și media profiturilor perioadei 2018-2021 majorată cu 20%. Anul următor, din lecturarea draftului înțelegem că se aplica 60% pe diferența dintre profitul anului 2023 și media perioadei 2-18-2021 majorată cu 20%.

OUG care ar urma să fie adoptată de Guvernul de la București ar transpune un regulament european prin care această suprataxă pe diferența de profit ar urma să se aplice la nivelul UE. OUG, care nu a fost pusă încă în dezbatere publică, ar urma să fie adoptată în ultima ședință a Executivului din acest an, pe 28 sau 29 decembrie.

Impozitul se va plăti la 25 iunie, iar banii vor fi virați într-un cont special deschis la Ministerul de Finanțe, denumit “Contribuție de solidaritate”. Banii pot fi folosiți atât pentru ajutorarea consumatorilor, cât și pentru stimularea regenerabilelor sau pentru proiecte de reducere a consumului sau proiecte transfrontaliere, potrivit principiilor din programul RePowerEU.

La o primă vedere, primii afectați vor fi marii producători de țiței și gaze Petrom și Romgaz, care oricum plătesc și acum suprataxe la gaze și vînd majoritatea gazului extras la preț plafonat și, posibil, Rompetrol, pentru rafinăria Petromidia.

Iată prevederile relevante, potrivit notei de fundamentare:

“Se instituie contribuția de solidaritate ca o măsură comună și coordonată la nivelul Uniunii Europene care permite, în spiritul solidarității, generarea de venituri suplimentare pentru ca autoritățile naționale să ofere sprijin financiar gospodăriilor și întreprinderilor puternic afectate de creșterea prețurilor la energie.

Contribuția se aplică în paralel cu impozitul pe profit perceput de fiecare stat membru de la societățile în cauză care depășesc cu mai mult de 20 % media profiturilor impozabile aferente exercițiilor financiare din perioada 2018-2021, fiind un profit excedentar”.

ȚContribuția de solidaritate se datorează de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit prevăzuți la art. 13 și de impozit pe veniturile microîntreprinderilor prevăzuți la art. 47 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, care desfășoară activități în sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor, inclusiv cei care fac parte dintr-un grup fiscal în domeniul impozitului pe profit și  ponderea acestor activități în cifra de afaceri sau în veniturile totale, după caz, este de peste 75%  inclusiv. Activitățile din sectoarele țițeiului, gazelor naturale, cărbunelui și rafinăriilor  sunt cele care fac obiectul Regulamentului (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE Rev. 2 și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specific, având codurile CAEN: 0610 – «Extracția țițeiului», 0620 – «Extracția gazelor naturale», 0510 – «Extracția huilei», 1910 – «Fabricarea produselor de cocserie» și 1920- «Fabricarea produselor obținute prin rafinarea petrolului»”.

“Pentru contribuabilii care fac parte dintr-un grup fiscal în domeniul impozitului pe profit se propune ca fiecare  membru al grupului fiscal care datorează contribuția de solidaritate, să calculeze și să vireze contribuția de solidaritate pe baza profitului impozabil determinat în mod individual.

Pentru combaterea transferurilor profiturilor către persoanele afiliate contribuabililor care sunt obligați la plata contribuției de solidaritate este necesară extinderea obligației de plată a contribuției și la persoanele afiliate acestora”.

“Baza de calcul pentru contribuția de solidaritate se determină:

– pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit, pe profiturilor impozabile anuale, calculate potrivit Legii 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, din exercițiul financiar 2022, respectiv din exercițiul financiar 2023 care depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile aferente exercițiilor financiare din perioada 2018-2021;

– pentru contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, pe baza profiturilor contabile aferente exercițiului financiar 2022 respectiv aferente exercițiului financiar  2023 la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, care depășesc cu mai mult de 20% media profiturilor contabile aferente exercițiilor financiare ale perioadei 2018-2021.

Profiturile impozabile/contabile aferente exercițiului financiar 2022 și respectiv aferente exercițiului financiar 2023 sunt cele determinate potrivit regulilor fiscale/reglementărilor contabile aplicabile, înainte de recuperarea pierderilor din anii precedenți.

În cazul în care profiturile impozabile/contabile din 2022 respectiv din 2023 depășesc cu mai mult de 20 % media profiturilor impozabile față de media profiturilor impozabile/contabile ale perioadei 2018-2022, acestea se impozitează cu o cotă de  60%”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Oct. 2026, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Oct. 2026, 16:36 // Actual //  Grîu Tatiana

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a anunțat că va demisiona pe 7 februarie 2027, cu aproape nouă luni înainte de expirarea mandatului său. Decizia, făcută publică joi, 29 octombrie, vine într-o perioadă complicată pentru economia europeană și deschide negocierile pentru desemnarea unui nou lider al instituției care stabilește dobânzile în zona euro.

Potrivit unui comunicat oficial al BCE, Christine Lagarde a informat Consiliul Guvernatorilor și pe președintele Consiliului European, António Costa, despre intenția sa de a părăsi funcția. Instituția nu a precizat motivele demisiei și nici planurile acesteia după retragere.

Lagarde, în vârstă de 70 de ani, conduce Banca Centrală Europeană din noiembrie 2019, iar mandatul său de opt ani urma să expire la 31 octombrie 2027. În această perioadă, instituția a traversat mai multe crize majore, inclusiv pandemia de COVID-19, creșterea puternică a inflației și șocurile energetice provocate de conflictele internaționale.

Plecarea anticipată are și implicații politice importante. Aceasta le-ar permite liderilor europeni să desemneze un nou președinte al BCE înaintea alegerilor prezidențiale din Franța, programate pentru primăvara anului 2027. Astfel, actualul președinte francez, Emmanuel Macron, ar putea participa la negocierile privind viitoarea conducere a instituției.

În ultimele luni, presa internațională a relatat despre posibilitatea ca Lagarde să preia conducerea Forumului Economic Mondial, organizația care desfășoară anual reuniunea de la Davos. Deocamdată, informația nu a fost confirmată oficial.

Președintele Consiliului European, António Costa, a anunțat că procedura de desemnare a succesorului va începe imediat, pentru a asigura o tranziție fără probleme.

„Pentru a asigura o tranziție fără probleme către viitoarea conducere a BCE, procesul de numire a succesorului său va fi inițiat astăzi și se va desfășura fără întârziere”, a declarat Costa.

Schimbarea conducerii BCE are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu presiuni inflaționiste, incertitudini economice și tensiuni geopolitice. Deciziile instituției privind dobânzile influențează costurile creditelor, investițiile și evoluția economiei în cele 21 de state care utilizează moneda euro.

Înainte de a ajunge la conducerea Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde a fost director general al Fondului Monetar Internațional, între 2011 și 2019, și ministru al Finanțelor în Franța.