Bursele europene în 2022: cele mai slabe performanțe înregistrate după 2018 și din cauza războiului Rusiei cu Ucraina

Bursele europene au înregistrat în 2022 cele mai slabe performanţe de după 2018, din cauza războiului Rusiei în Ucraina, inflaţiei ridicate şi înăspririi politicii monetare, care au afectat activele de risc din întreaga lume, transmite CNBC.

Indicele paneuropean Stoxx 600 a încheiat ultima zi de tranzacţionare a anului 2022 în scădere cu 1,3%, iar de la începutul anului a coborât cu 12,76%, aceasta fiind cea mai proastă performanţă după o scădere anuală de 13,24% în 2018.

Indicele european blue-chip s-a bucurat de un 2021 excelent, crescând cu 22,25%.
Vineri, indicele francez CAC 40 a închis în declin cu 1,5%, iar indicele german DAX cu 1,1%, cele două burse înregistrând pierderi anuale de 9,5% şi, respectiv, 12,5%.

Indicele FTSE 100 din Regatul Unit, care a fost deschis vineri pentru o jumătate de zi, a închis în coborâre cu 0,8% şi a înregistrat un câştig anual de 1,2%.

Indicele FTSE 250, mai concentrat pe piaţa internă, a pierdut 19,5% în 2022, aceasta fiind cea mai mare pierdere anuală din 2008.
Economiile din întreaga lume au început anul încercând să iasă din pandemia de Covid-19, cu restricţii persistente în China şi alte blocaje ale aprovizionării formând ceea ce a fost caracterizat greşit de Rezerva Federală a SUA în 2021 drept presiune inflaţionistă ”tranzitorie”.

Invadarea neprovocată a Ucrainei de către Rusia, în februarie, şi utilizarea ulterioară a exporturilor sale de alimente şi energie ca pe nişte arme, în faţa sancţiunilor ample din partea puterilor occidentale, au provocat creşterea vertiginoasă a preţurilor alimentelor şi energiei şi au agravat această presiune, contribuind la trimiterea inflaţiei la maxime ale mai multor decenii în multe economii mari.

Criza costului vieţii, rezultată din creşterea facturilor energiei pentru întreprinderi şi consumatori, a început în cele din urmă să afecteze activităţile economice, în timp ce Rezerva Federală americană şi alte bănci centrale importante au fost forţate să înăsprească politica monetară cu creşteri agresive ale ratelor dobânzilor pentru a controla inflaţia.

Cu toate acestea, aceste eforturi de suprimare a cererii au cântărit foarte mult asupra economiilor deja vulnerabile.

Se preconizează că Regatul Unit va fi deja în ceea ce va fi cea mai lungă recesiune înregistrată vreodată, în timp ce o scădere în zona euro este, de asemenea, văzută ca fiind foarte probabilă.

Având în vedere că războiul din Ucraina nu dă semne de scădere, în timp ce China se află în procesul de redeschidere a economiei sale, după trei ani de măsuri stricte anti-Covid, investitorii privesc cu o oarecare emoţie către 2023.

#cadere #razboi #burse #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.