Fumigena AGEPI! Modificarea propusă nu are nicio tangență cu legea votată a drepturilor de autor

Organizațiile de gestiune colectivă au sesizat multiple încălcări în noua lege cu privire la drepturile de autor și au solicitat de nenumărate ori modificarea proiectului, însă fără succes. Legea a fost votată și a intrat în vigoare la sfârșitul anului 2022. Cel mai interesant este că, indirect, AGEPI recunoaște că legea a fost votată cu viteza luminii fără prea multe consultări, în condițiile în care la nici jumătate de an instituția de reglementare a inițiat deja modificarea legii cu transpunerea unei directive europene.

În postarea pe pagina oficială AGEPI spune că în conformitate cu prevederile art. 8 lit. a), art. 9 alin. (1) și (2) din Legea nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală informează despre inițierea elaborării proiectului de lege privind modificarea Legii nr. 230/2022 privind dreptul de autor și drepturile conexe în vederea transpunerii Directivei 2012/28/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind anumite utilizări permise ale operelor orfane.

Transpunerea directivei UE la care face referire AGEPI se referă la utilizarea operelor orfane din biblioteci, arhive fără permisiunea autorilor. În Republica Moldova asemenea opere sunt foarte rare sau practic inexistente. Or, respectiva transpunere nu are niciun impact asupra legii deja votată și intrată în vigoare.

BANI.MD a scris anterior că legea a fost votată grabă cu ignorarea solicitărilor Organizațiilor de gestiune colectiv și a organizațiilor internaționale. AGEPI a mers pe reducerea expres a cotei a plății compensatorii la 0,3% de la 3% și a omis alte prevederi care erau necesare și obligatorii. Este vorba în primul rând de nomenclatorul referitor la echipamentele importate care nu reflectă situația reală. De exemplu mp3 playere nu se mai importă, iar smartphone-urile au fost înlocuite cu telefoane inteligente, respectiv remunerarea pentru drepturile de autor nu mai poate fi încasată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#modificare #Agepi #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproximativ 147 de întreprinderi din Republica Moldova ar putea fi încadrate suplimentar în categoria IMM, după modificarea criteriilor de clasificare. Guvernul a aprobat proiectul de lege care actualizează cadrul de funcționare și susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și îl aliniază la regulile Uniunii Europene.

Una dintre principalele modificări vizează pragurile financiare. O companie va putea fi considerată IMM dacă are o cifră de afaceri anuală netă de cel mult 50 de milioane de euro, față de 25 de milioane de euro în prezent, și/sau active totale de cel mult 43 de milioane de euro, comparativ cu 21,5 milioane de euro. Pentru întreprinderile mijlocii se menține limita de cel mult 249 de angajați.

Totodată, vor fi introduse reguli europene pentru stabilirea statutului unei companii în funcție de relația cu alte întreprinderi. Proiectul stabilește trei categorii: întreprinderi autonome, partenere și legate. La determinarea dimensiunii unei companii vor putea fi luate în calcul datele întreprinderilor cu care aceasta are relații de proprietate sau control.

O altă noutate este introducerea categoriei întreprinderilor mici cu capitalizare medie – small mid-caps. În această categorie vor intra companiile cu mai puțin de 750 de angajați și cu o cifră de afaceri anuală de cel mult 150 de milioane de euro sau active totale de cel mult 129 de milioane de euro. Aceste întreprinderi nu vor fi considerate IMM-uri, însă vor putea beneficia de măsuri de sprijin, instrumente financiare și scheme de ajutor de stat atunci când acestea vor prevedea expres aplicarea lor pentru această categorie. Categoria small mid-caps va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2028, potrivit dispozițiilor tranzitorii ale proiectului.

Proiectul extinde și posibilitățile de finanțare ale IMM-urilor. Fondul de garantare pentru IMM-uri, gestionat în cadrul ODA, va putea emite garanții nu doar pentru obligațiile față de bănci și organizații de creditare nebancară, ci și pentru obligațiunile emise de IMM-uri.

Potrivit notei informative, măsura urmărește diversificarea surselor de finanțare și reducerea dependenței companiilor de creditarea bancară. La sfârșitul anului 2024, 82,6% din valoarea creditelor acordate IMM-urilor provenea din sectorul financiar-bancar, iar 17,4% din sectorul financiar nebancar.

În paralel, este creat cadrul juridic pentru susținerea oficială a creditelor la export, prin garanții sau asigurări, finanțare directă ori refinanțare, sprijin privind rata dobânzii sau combinarea acestor instrumente. Guvernul va putea desemna ODA și alte instituții drept agenții de credit la export ale statului.

După adoptare în Parlament, legea va intra, în principal, în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, în timp ce unele prevederi au termene distincte de aplicare.

#plafon pentru IMM #IMM #Guvern