„Moldova Project”, o structură care este unică destinată implementării proiectelor strategice ale Guvernului riscă să se transformată mai degrabă în mutări de funcționari și instituții decât într-o reducere reală a aparatului de stat, a declarat deputatul Ion Chicu.

Premierul Vasile Tofan a anunțat pe 17 septembrie crearea noii structuri, argumentând că proiectele mari ale statului avansează prea lent din cauza responsabilităților împărțite între mai multe instituții și a lipsei unei capacități suficiente de implementare. La conducerea „Moldova Project” urmează să fie propus Mircea Eșanu, actualul director al Agenției Servicii Publice. Tofan afirmă că noua entitate va concentra funcții deja existente și nu ar trebui să ducă la majorarea cheltuielilor.

Chicu spune însă că vrea să vadă argumentarea și calculele financiare înainte de a evalua proiectul, dar consideră că actuala formulă ridică semne de întrebare.

„Trebuie să văd detalii, adică nu am văzut argumentarea, dar vreau cumva să punctez că aceste comasări, mișcări, mai mult seamănă ca o mimare a ceea ce a promis dumnealui, că o să taie și o să optimizeze”, a declarat Ion Chicu.

Deputatul susține că, în locul unei reduceri efective a aparatului administrativ, conducătorii unor instituții sunt mutați către alte structuri, fără ca sistemul să se simplifice în mod evident.

„Conducătorii care până acum administrau unele instituții îi mută la altele, dar, în principiu, altceva nu se schimbă. Mișcarea asta, că îl ai pe unul dintr-un loc și îl duci în altul, eu greu o explic”, a spus Chicu.

El l-a dat drept exemplu pe Mircea Eșanu, care ar urma să plece de la ASP pentru a conduce noua structură.

„Iată Eșanu, cinci ani la ASP, ce a făcut așa? Acum îl pune șef la… Dacă se sfiește domnul prim-ministru și le creează structuri noi, nu cred că astea sunt ceea ce așteaptă cetățenii”, a afirmat deputatul.

Potrivit planului anunțat de Tofan, „Moldova Project” ar urma să reunească într-o singură echipă ingineri, manageri de proiect, specialiști în achiziții, gestionarea contractelor, finanțe și drept, cu scopul de a accelera pregătirea și implementarea proiectelor mari de infrastructură. Premierul a invocat modele similare din Lituania, Irlanda și Muntenegru.

Chicu susține însă că asemenea funcții ar putea fi organizate în instituțiile deja existente, inclusiv în cadrul Cancelariei de Stat.

„Noi avem o Cancelarie de Stat care, după număr de unități, este de două ori mai mare decât cei care erau în 2021. Din Cancelaria de Stat, din unitățile disponibile, se pot crea subdiviziuni care ar fi și modelul proiectului, și oficiul de gestionare a proiectului și așa mai departe”, a declarat parlamentarul.

Deputatul afirmă că va putea aprecia impactul real al reformei abia după publicarea datelor privind numărul de angajați, bugetele structurilor care urmează să fie comasate și costurile viitoarei entități.

„Eu nu am văzut argumentarea. Vreau să văd, în urma comasărilor, care era bugetul instituțiilor până acum și ce va fi”, a precizat Chicu.

El avertizează că reorganizările administrative pot genera inclusiv costuri suplimentare.

„De regulă, reorganizările respective înseamnă permutări, înseamnă oficii, înseamnă mobilier, înseamnă aparat de cafea și ce mai trebuie”, a declarat Ion Chicu.