Impactul imens al cutremurelor asupra economiei Turciei

Peisajul economic deja dificil va agrava catastrofa umanitară provocată de cutremurele care au lovit Turcia, primele estimări ale pagubelor arătând spre o inflaţie ridicată şi riscuri la adresa bugetului, scrie Bloomberg.

Numărul morților în urma cutremurului cu magnitudinea de 7,8 grade produs luni și urmat de sute de replici a crescut în Turcia la 14.014, în timp ce peste 63.000 de oameni au fost răniți, a declarat, joi, președintele Tayyip Erdogan.

Analiştii încearcă să evalueze impactul exact al cutremurelor asupra economiei Turciei, ţară cu un PIB de 819 miliarde de dolari, care se confruntă deja cu creşterea dezechilibrelor ca urmare a unor politici neortodoxe destinate limitării inflaţiei şi în acelaşi timp diminuării dobânzilor. Autorităţile au fost nevoite să suspende tranzacţiile bursiere, în timp ce cursul de schimb al lirei este în continuare susţinut prin diverse măsuri.

„Costul acestor dezastre loveşte economia Turciei într-un moment în care încrederea investitorilor era deja afectată”, spune Nick Stadtmiller, analist la Medley Global Advisors din New York. În plus, „creşte riscul unei noi prăbuşiri a pieţei bursiere având în vedere vulnerabilităţile pre-existente cu privire la cursul de schimb şi deficitul de cont curent”, adaugă Stadtmiller.

Semnalele referitoare la cum va arăta politica economică şi ceea ce este posibil să fie o majorare semnificativă a cheltuielilor au devenit evidente miercuri după ce preşedintele Erdogan a vizitat zonele afectate. El a spus că lucrările de construcţie vor fi finalizate într-un an şi, în plus, a anunţat un ajutor de 10.000 de lire (531 de dolari) pentru fiecare familie afectată, urmând ca supravieţuitorii care în prezent stau în corturi să fie transferaţi în hotelurile de pe coastă.

Un dezastru natural comparabil ar fi inundaţiile din Pakistan, care au anulat între 5% şi 10% din PIB

„Conform estimărilor noastre iniţiale, cheltuielile publice privind cutremurele vor fi echivalente cu 5,5% din PIB”, susţine economistul Bloomberg, Selva Bahar Baziki. În plus, o posibilă schemă de credite garantate de guvern ar putea duce la o cifră şi mai mare, ceea ce ar genera ratarea ţintelor bugetare, adaugă economistul.

Sarcina estimării impactului exact al cutremurelor este complicată de rolul regiunii afectate în cadrul economiei Turciei.

Pe hârtie, cele 10 provincii cele mai afectate de cutremurele de luni au o pondere relativ mică în PIB-ul Turciei. Însă, aceste provincii fac parte dintr-un important coridor industrial şi agricol care joacă un rol crucial pentru prosperitatea Istanbulului şi altor mari oraşe. Analiştii de la Oxford Economics estimează că numai perturbările pe termen scurt ale activităţii în cele zece provincii vor şterge între 0,3% şi 0,4% din PIB.

„Un dezastru natural comparabil ar fi inundaţiile din Pakistan, care au anulat între 5% şi 10% din PIB şi desigur au avut un impact negativ asupra vulnerabilităţii contului extern. Impactul este posibil să fie semnificativ mai mic în cazul PIB-ului Turciei dar va agrava presiunile existente la adresa contului extern şi monedei”, susţine Hasnain Malik, analist la Tellimer.

O nouă creștere a inflației

Pagubele produse zonelor agricole ar putea genera probleme în aprovizionarea cu alimente şi o majorare a inflaţiei, într-o ţară unde indicele preţurilor de consum este deja la aproape 60%. Preferinţa lui Erdogan pentru o politică monetară relaxată a lăsat preţurile neancorate şi a dat Turciei una dintre cele mai mari rate ale inflaţiei din lume.

Chiar dacă cutremurul amplifică „sentimentul pesimist general” cu privire la acţiunile turceşti, perspectivele lor pe termen lung vor depinde de inflaţie, de „politicile neortodoxe” ale lui Erdogan precum şi de alegerile din luna mai, susţine Nenad Dinic, analist la Bank Julius Baer.

„Va fi nevoie de mai multe luni pentru a stabili impactul economic, având în vedere că pierderile directe şi indirecte de pe urma cutremului sunt necunoscute. Pe termen scurt, însă, ţara va avea nevoie urgent de măsuri fiscale şi măsuri de politică monetară, iar sprijinul internaţional este o necesitate pentru a asigura stabilitatea întregii regiuni”, spune Simon Quijano-Evans, economist şef la Capital Management.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cutremur #Turcia #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligenţa artificială va duce la o nevoie „minimă” de call center-uri în cel mult un an, progresele rapide ale inteligenţei artificiale urmând să schimbe o industrie întreagă, spune directorul companiei indiene de IT Tata Consultancy Services, citat de FT.

K Krithivasan, directorul general al TCS, a declarat pentru Financial Times că, deşi „nu am văzut nicio reducere a locurilor de muncă” până acum, adoptarea pe scară mai largă a inteligenţei artificiale generative în rândul clienţilor multinaţionali va revizui tipul de centre de asistenţă pentru clienţi care au creat locuri de muncă în masă în ţări precum India şi Filipine.

„Într-o fază ideală, dacă mă întrebaţi pe mine, ar trebui să existe un număr foarte mic de centre de apeluri primite care să aibă deloc apeluri primite”, a spus el. „Suntem într-o situaţie în care tehnologia ar trebui să fie capabilă să prevadă un apel care vine şi apoi să abordeze proactiv punctul de durere al clientului.”

El a spus că chatbots vor putea în curând să analizeze istoricul tranzacţiilor unui client şi să facă o mare parte din munca depusă de agenţii din centrele de apeluri. „Acolo ne îndreptăm … . Nu cred că suntem acolo astăzi – poate peste un an sau cam aşa ceva”, a spus el.

Perspectiva ca instrumentele de inteligenţă artificială generativă care avansează rapid să înlocuiască multe tipuri de lucrători cu guler alb, inclusiv agenţii din centrele de apeluri şi dezvoltatorii de software, a alarmat factorii de decizie din întreaga lume.

În India – un centru global pentru serviciile de back-office – peste 5 milioane de persoane lucrează în domeniul IT şi al externalizării proceselor de afaceri, potrivit grupului industrial Nasscom.

TCS, o ramură a conglomeratului indian Tata care lucrează cu multinaţionalele pentru a le dezvolta sistemele IT, are peste 600.000 de angajaţi proprii şi venituri anuale de aproape 30 de miliarde de dolari.