Cum a ajutat la înarmarea Ucrainei o mică țară NATO, cu o armata de 1.000 de oameni: Am fost ocupați de multe ori

18 Feb. 2023, 08:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Feb. 2023, 08:01 // Actual //  bani.md

Provocările Luxemburgului în achiziționarea de arme de pe piața liberă subliniază lupta de a menține Ucraina aprovizionată până la sosirea armelor occidentale sofisticate în primăvară.

Armata luxemburgheză este formată din mai puțin de 1.000 de militari, un avion cargo, două elicoptere împărțite cu forțele de poliție și mai puțin de 200 de camioane, de la Humvee până la aproximativ 10 vehicule de luptă de recunoaștere Dingo de ultimă generație.

Nu are tancuri, avioane de război sau rachete de apărare anti-aeriană Patriot cu care să contribuie la forța occidentală de a înarma Ucraina. Cele 102 de rachete antitanc și 20.000 de cartușe de muniție pentru mitraliere sunt armele pe care Luxemburgul le-a trimis din arsenalul său fără a-și pune în pericol propria pregătire militară.

Așa că Luxemburgul, o națiune cu o populație de 645.000 de locuitori, a decis să-și folosească bogăția considerabilă pentru a încerca să cumpere arme pentru Ucraina de pe piața liberă și a semnat un acord de milioane de dolari în primăvara trecută pentru 6.000 de rachete din epoca sovietică. În cele din urmă, totuși a reușit să livreze doar 600, scrie The New York Times.

Într-o perioadă în care stocurile occidentale de arme și muniții din epoca sovietică se epuizează, eforturile Luxemburgului oferă o fereastră asupra problemelor întâmpinate pentru a furniza Ucrainei armele de care are nevoie pentru a opri Rusia până la sosirea mai târziu a rachetelor și tancurilor occidentale sofisticate.

Ucraina consumă foarte multă muniție de la începutul războiului și se bazează pe aliați pentru a-și înlocui stocurile. Dar nu există producători de arme în Luxemburg, iar guvernul a dat deja tot ceea ce a considerat că își poate permite din propriul său arsenal limitat.

Luxemburgul face cumpărături pentru Ucraina

Dar hotărât să aducă o contribuție mai mare la efortul de război, Luxemburgul a înființat o echipă de doi oameni, comercianți interni de arme, la scurt timp după invazia rusă. Ei și-au propus să cerceteze piețele comerciale de arme din Europa și Statele Unite și să demonstreze că angajamentul țării lor de a învinge Rusia este la fel de mare ca cel al partenerilor săi mult mai mari din NATO.

„Suntem atât de mici și nu avem o armată mare și, prin urmare, stoc limitat, și am vrut de la început să ajutăm Ucraina”, a declarat ministrul apărării luxemburghez, Francois Bausch, care este și ministrul transporturilor și viceprim-ministru al țării. „Dar suntem flexibili și putem merge să cumpărăm de pe piață ceea ce au nevoie și să le livrăm direct.”
De asemenea, oficialul a făcut o paralelă cu istoria Luxemburgului ca stat invadat în timpul Primului și celui de-al Doilea Război Mondial., așa că avem o sensibilitate enormă pentru ceea ce se întâmplă acum în Ucraina”, a spus Bausch.

El a adăugat: „Nu-l putem lăsa pe Putin să facă ceea ce intenționează”.

Majoritatea statelor NATO donează din propriile lor stocuri militare, într-un proces destul de simplu, dar unele cumpără arme de pe piețele comerciale.

Dar aceasta este o afacere mai tulbure, mai ales atunci când cumperi arme din epoca sovietică de la vânzători care ar putea să nu vrea să fie identificați de teamă să nu-și pericliteze afacerile sau să enerveze Rusia.

Greutățile întâmpinate

Oamenii noii unități din Luxemburg știau puțin despre asta atunci când au început căutarea de arme prin Europa. Ei au descoperit curând că ar putea face o comandă pentru ca rachetele din epoca sovietică, BM-21 Grads, să fie construite la o fabrică din Republica Cehă – o potrivire firească, credeau ei, pentru trupele ucrainene deja antrenate în utilizarea lor. Dar, așa cum este obișnuit în lumea imprevizibilă a achiziționării de arme, înțelegerea nu a durat mult.

Confruntându-se cu cerere mare de Grads după începutul războiului, producătorul ceh a rămas fără piese. Și majoritatea furnizorilor companiei se aflau în Rusia sau în țări care au refuzat să exporte echipamente care ar puteau fi folosite pentru a ajuta Ucraina. În cele din urmă, Luxemburgul a trebuit să se mulțumească cu 600 de rachete, o zecime din comanda inițială.

Dar au reușit să livreze sau să contracteze pentru aproximativ 94 de milioane de dolari arme și alte asistențe militare pentru Ucraina de la producători din Marea Britanie, Franța, Polonia și Țările de Jos a spus Bausch.

Dar a fost o luptă și aceasta este încă o sumă infimă în comparație cu miliardele de dolari în asistență de securitate pe care puterile NATO precum Marea Britanie, Germania și Statele Unite le-au oferit Ucrainei încă din februarie. Numai acele trei țări au promis până acum aproape 40 de miliarde de dolari.
Chiar dacă guvernul a decis să aloce mai mulți bani pentru aprovizionarea armatei ucrainene, rămâne problema găsirii de arme pentru a fi cumpărate, după cum au aflat de curând cei doi comercianți de arme interni – ambii ofițeri militari care au acționat în zone de conflict.

Într-un interviu amplu din această lună, în care au insistat asupra anonimatului din motive de securitate, cei doi au descris negocieri minuțioase, adesea frustrante cu brokerii de arme, apeluri către producători și chiar căutări pe Google pentru a găsi ce Ucraina spune că are nevoie.

Muniția rămâne în fruntea listei, dar uneori căutarea acesteia duce la o fundătură. Prețurile au fost umflate. În alte cazuri, au spus ei, alți cumpărători – inclusiv alte țări aliate – le-au luat armele sau munițiile înainte ca ei să fi putut să încheie tranzacția.

Dealerii au spus că există puțin loc de negociere cu privire la prețuri, având în vedere că armele sunt atât de solicitate. Și, dacă totul merge bine, ceea ce este departe de a fi asigurat, este nevoie de cel puțin două săptămâni pentru a verifica vânzarea, a întocmi contractul și a primi aprobările necesare.

Până acum, au spus ei, nu au cumpărat de la state din Africa, Asia de Est, Orientul Mijlociu și America de Sud, care au arme din epoca sovietică, de teamă că ar putea fi prea vechi pentru a fi utilizate și din cauza potențialelor cereri de mită.

Camille Grand, care până anul trecut s-a ocupat la NATO de investiții în apărare, a declarat că eforturile Luxemburgului sunt interesante ca exemplu al modului în care națiunile lucrează în liniște pentru a continua să înarmeze Ucraina, în ciuda scăderii stocurilor, a deficitului de producție și a bugetelor foarte solicitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.