UE vrea cerințe dure de capital pentru băncile care dețin criptoactive

Cerinţe dure de capital pentru băncile care deţin criptoactive trebuie să fie reglementate rapid în legea bancară care se discută acum la nivelul UE, dacă Europa vrea să îndeplinească termenul limită convenit la nivel global, se arată într-un document al Comisiei Europene consultat de Reuters.

Comitetul global Basel al autorităţilor de reglementare bancară din principalele centre financiare ale lumii a stabilit ianuarie 2025 ca termen limită pentru implementarea cerinţelor de capital pentru expunerile băncilor la criptoactive, cum ar fi stablecoins (monedele stabile) şi bitcoin.

„Pentru moment, băncile au expuneri reduse la criptoactive şi doar o implicare limitată în furnizarea de servicii legate de criptoactive. Băncile şi-au exprimat interesul în tranzacţionarea criptoactivelor, în numele clienţilor lor, şi în furnizarea de servicii legate de criptoactive”, se arată în documentul Comisiei Europene consultat de Reuters.

Standardele Basel sunt aplicate în UE printr-o lege, iar o amânare ar putea însemna că băncile vor trebui să aştepte mai mult să intre pe piaţa cripto, deoarece reglementări separate la nivelul blocului comunitar pentru tranzacţionarea criptoactivelor vor intra în vigoare în 2024.

Pentru a asigura aplicarea reglementărilor cripto Basel, UE fie poate propune o lege nouă, fie să extindă legea bancară care se finalizează acum, aşa cum a solicitat Parlamentul European.

Atât UE, cât şi Parlamentul European au drepturi egale în privinţa legii bancare şi ar urma să înceapă negocierile privind textul final, care include provizioanele privind criptoactivele, se arată în document.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Astfel, băncile vor avea indicii clare privind cerinţele legate de expunerile la criptoactive şi se vor asigura că riscurile provocate de aceste activităţi sunt adecvat rezolvate.

De asemenea, în document se sugerează că Autoritatea Bancară Europeană (EBA) ar putea colabora cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) pentru a se asigura că va exista o clasificare adecvată a criptoactivelor.

Reglementările Basel stabilesc cerinţe de capital punitive pentru cripromondele fără susţinere, cum ar fi bitcoin, şi cerinţe mai puţin conservatoare pentru stablecoin, care este susţinut de un activ sau monedă fiduciară.

De asemenea, în document se arată că Autoritatea Bancară Europeană, în cooperare cu cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare şi Pieţe, ar trebui să aibă o listă care să conţină modul în care sunt clasificate actualele criptoactive.

#capital #criptoactive #bănci #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.