Cât a costat statul român ajutorul energetic ca Republica Moldova și Ucraina să nu rămână în beznă

Republica Moldova și Ucraina au primit ajutor energetic din România urmare a conectării celor două sisteme energetice la cel european ENTSO-E.

„Motivul acordării ajutorului de avarie către Ucraina l-a constituit faptul că în interconexiunea Europa Continentală au fost detectate oscilații interzonale de tensiune pe direcția est – vest cu o amortizare foarte slabă, iar OTS din Spania a solicitat Ucrainei, conform procedurilor de interconectare în regim de urgență a sistemelor energetice din Ucraina și Republica Moldova, să reducă soldul de export la 0 MW”, se arată în informațiile publicate de operatorul român Transelectrica.

Transelectrica spune că la 31 decembrie 2022 s-au înregistrat venituri din ajutoare de avarie în valoare de 45,3 milioane lei românești sau echivalentul a 9,21 milioane de euro, privind acordarea de ajutor de avarie (energie exportată) către Ucraina în lunile august și septembrie 2022, ca urmare a solicitării OTS (operatorului de transport și sistem – n.r.) vecin, în conformitate cu prevederile contractului încheiat cu UKRENERGO. De asemenea, în perioada octombrie-decembrie, pe fondul afectării infrastructurii energetice din Ucraina, s-a acordat ajutor de avarie Republicii Moldova.

″De asemenea, pe fondul afectării infrastructurii energetice din Ucraina în urma conflictelor armate din aceasta țară, care a condus implicit și la creșterea deficitului de energie electrică al Republicii Moldova, s-a acordat ajutor de avarie Republicii Moldova în perioada octombrie-decembrie″, mai menționează operatorul român.

Sistemul energetic național al Ucrainei și cel al Republicii Moldova, care depinde în măsură covârșitoare de primul, funcționează din 16 martie în sincronizare cu cele din Europa de Vest, administrate de operatorii de transport și sistem grupați în Asociația Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport al Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity – ENTSO-E), ai cărei membri sunt operatorii de profil din statele membre UE, plus cei din Albania, Bosnia-Herțegovina, Elveția, Islanda, Macedonia, Muntenegru, Irlanda de Nord și Norvegia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #Ucraina #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive