„Nu recomand criptomonedele pentru investitorii noi”. Ce spune milionarul Grant Sabatier despre investițiile în cripto

Până la sfârșitul anului 2017, Grant Sabatier era un cripto-milionar. Cei 69 de bitcoini pe care îi cumpărase în 2013, la aproximativ 72 USD pe monedă, se tranzacționau cu 16.600 USD bucata. El recomandă investitorilor să nu cumpere bitcoin.

Sabatier, autorul „Libertății financiare” și cofondator al BankBonus.com, spera că acesta va fi ultimul său cuvânt pe această temă. „Mi-am exprimat punctul de vedere”, spune el.

Dar câteva lucruri s-au schimbat de atunci. În primul rând, Bitcoinul a fost singura monedă tranzacționată recent cu peste 57.000 de dolari. Întreaga piață criptografică a explodat. Valoarea totală de piață a monedelor digitale a depășit recent pentru prima dată 2 trilioane de dolari.

Și, odată cu creșterea prețurilor cripto, a crescut și conștientizarea publicului, subliniază Sabatier. „A devenit o parte imensă a culturii noastre”, spune el. „În ultimul an, a trecut de la o subcultură la avangarda culturii noastre.”

Dar, deși criptomonedele au explodat în preț și proeminență, Sabatier nu crede că ar trebui să ocupe un loc proeminent în portofoliul dvs.

„Încă nu recomand ca investitorii noi – oricine are mai puțin de 25.000 de dolari să investească în criptomonede”, spune el. „Singurul lucru care s-a schimbat este că criptomoneda ar trebui tratată ca orice altă clasă de active alternative și să fie folosită ca o modalitate de diversificare a portofoliului dvs.”

Principala preocupare a lui Sabatier cu privire la criptomonede este lipsa de istorie care poate oferi investitorilor informații despre cum se va comporta activul.

„Crypto nu are o experiență foarte lungă”, spune el. „Cu acțiuni, obligațiuni și proprietăți imobiliare, există date istorice imense care ne ajută să înțelegem performanța piețelor.”

Sabatier spune că asta nu înseamnă că criptomonedele nu-și au locul în portofoliul dvs., pur și simplu nu ar trebui să fie cap de afiș.

„Marea mea problemă este că oamenii investesc porțiuni mari din portofoliul lor în cripto, ceea ce reprezintă mai mult un joc pe termen scurt”, spune el. „Noii investitori ar trebui să economisească pe termen lung. Vrei să mergi la Vegas și să-ți pui economiile de viață pe roșu sau negru la masa de ruletă? ”

Deoarece prețurile criptografice nu sunt legate de elementele fundamentale și, în schimb, se deplasează pur pe baza speculațiilor investitorilor, orice investiție în moneda digitală este obligată să fie extrem de volatilă. Dar deținerea de alocări mici de clase de active care se comportă diferit de investițiile din portofoliul dvs. de bază adaugă diversificare și vă poate spori rentabilitatea în timp. De aceea, Sabatier recomandă tratarea criptomonedelor ca un activ alternativ, asemănător unei investiții în metale prețioase, mărfuri sau colecții.

#portofoliu #criptomonede #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova continuă să dea semne de stagnare, iar prognoza de creștere economică pentru anul 2026 rămâne la doar 1%. Cu toate acestea, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, consideră că situația nu trebuie să provoace o alarmare excesivă. Deputatul susține că încetinirea activității economice este determinată inclusiv de scumpirea energiei și a resurselor utilizate în producție, iar autoritățile trebuie să intervină punctual pentru sprijinirea industriilor aflate în dificultate.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat cum explică trecerea economiei moldovenești de la creștere la stagnare, în condițiile în care experții semnalează inclusiv probleme structurale pe piața muncii.

„Sunt perioade în care activitatea economică încetinește, mai ales atunci când prețurile la resurse, la inputuri, la energie cresc. Unii producători își pot revizui volumul de activitate, pot reduce din volumul de activitate pentru a atenua impactul costurilor”, a explicat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, scumpirea energiei afectează inevitabil competitivitatea întreprinderilor și poate determina reducerea producției. Totuși, deputatul afirmă că perspectivele economice pentru anul în curs și pentru 2027 rămân pozitive, chiar dacă ritmul de creștere este modest.

„Este adevărat că creșterea prețurilor la energie ne afectează, inevitabil. Pe de altă parte, prognoza pe tot anul indică o creștere față de anul trecut și prognoza pentru anul viitor este, de asemenea, pe creștere economică. Nu trebuie să ne alarmăm mai mult decât este necesar”, a declarat președintele comisiei parlamentare.

Spatari a recunoscut însă că situația necesită monitorizare atentă și măsuri de sprijin pentru sectoarele economice afectate de costurile ridicate.

„Trebuie să fim atenți la aceste evoluții și, acolo unde este necesar, să intervenim cu resursele limitate pe care le are bugetul pentru a ajuta anumite industrii”, a precizat deputatul.

Un exemplu invocat de parlamentar este industria zahărului, unde producătorii înregistrează pierderi financiare de mai mulți ani. Spatari consideră că acest sector are nevoie de măsuri specifice de susținere, indiferent de modificările fiscale discutate de autorități.

„Părerea mea este că trebuie să avem soluții țintite pentru această industrie. Pentru că firmele din acest domeniu, producătoare de zahăr, sunt pe pierdere de câțiva ani. Indiferent de cota TVA-ului, ele sunt pe pierdere”, a afirmat acesta.

Întrebat despre impactul unei eventuale majorări a TVA asupra industriei zahărului, deputatul a explicat că efectele s-ar putea resimți în primul rând asupra consumatorilor, prin creșterea prețurilor.

„Este vorba despre consumatorii care vor plăti creșterea”, a spus Spatari, adăugând că este dificil de anticipat dacă scumpirea produselor va determina o reducere a consumului.

„Poate da, poate nu. Aici este greu de știut care va fi impactul asupra consumatorilor, asupra comportamentului consumatorilor”, a explicat parlamentarul.

În opinia sa, intervențiile statului trebuie să fie orientate către întreprinderile și ramurile economice care întâmpină dificultăți reale, în locul unor măsuri generale care ar putea pune presiune suplimentară asupra bugetului.

„Trebuie să avem răspunsuri țintite pentru a ajuta industriile care sunt într-adevăr în dificultate. Cu siguranță există și alte industrii care au nevoie de sprijin pentru a trece peste această perioadă mai dificilă”, a concluzionat Marcel Spatari.

Centrul Analitic Independent Expert-Grup estimează o creștere economică de doar 1% și avertizează asupra riscului de stagflație, caracterizată printr-o activitate economică aproape stagnantă și o inflație care ar putea ajunge la 9–10% spre sfârșitul anului. Potrivit experților, scumpirea energiei, dobânzile ridicate și încetinirea exporturilor afectează perspectivele economice.

Fondul Monetar Internațional este ceva mai optimist. În urma misiunii desfășurate la Chișinău în perioada 21–28 octombrie, FMI și-a îmbunătățit prognoza de creștere economică pentru 2026 de la 1,5% la 1,7%, invocând rezultatele mai bune decât cele anticipate în agricultură. Pentru 2027, instituția estimează un avans al PIB de 2%.