Cine este cel mai bine plătit şef de bancă din Europa

CEO-ul UBS, cea mai mare bancă din Elvaţia, Ralph Hamers, s-a bucurat de o creştere salarială de 11% anul trecut, întărindu-şi poziţia de cel mai bine plătit şef de bancă din Europa, scrie Financial Times.

Acesta a condus la începutul anilor 2000 operaţiunile ING Bank din România, având apoi o carieră fulminantă, ajungând CEO la ING Bank, ca apoi să conducă UBS.

Directorul olandez de top a câştigat un total de 12,2 milioane de franci elveţieni (13 milioane de dolari) în salarii şi bonusuri, în creştere faţă de 11 milioane de franci elveţieni în anul precedent, a anunţat luni UBS în raportul său anual, scrie ZF.

Creşterea salariului lui Hamers a survenit în condiţiile în care fondul total de bonusuri al creditorului elveţian a scăzut cu 10%, până la 3,3 miliarde de franci, faţă de anul precedent.

Pentru angajaţii cei mai bine plătiţi ai grupului, fondul de bonusuri s-a redus cu 21%, de la 1,1 miliarde de franci în 2021 la 855 de milioane de franci anul trecut.

Hamers s-a plâns de nivelul salarizării sale cât timp era şef la ING, companie supusă unor reguli stricte ale UE privind plata bancherilor. În momentul în care s-a alăturat UBS, a devenit unul dintre şefii de bănci cu cele mai mari venituri din Europa, învingându-i confortabil pe colegii din UE, Marea Britanie şi Elveţia.

UBS s-a bucurat de un an bun în 2022, beneficiind de plecarea clienţilor de la rivalul Credit Suisse, bancă afectată de mai multe crize succesive. Divizia de wealth management a UBS a ajutat compania să absoarbă diminuarea activităţii de tranzacţionare care a afectat puternic pe rivalii săi, inclusiv Goldman Sachs.

Acţiunile UBS au crescut cu 76% de când Hamers a preluat controlul, chiar dacă profiturile băncii pe întregul an au crescut cu doar 2%.

„Consiliul de administraţie a observat că Ralph Hamers a condus cu succes UBS într-un an dificil şi a oferit rezultate financiare bune, în ciuda unor provocări semnificative din cauza evoluţiilor geopolitice şi macroeconomice”, a scris banca în raportul său anual.

#sef de banca #cel mai platit #banca #salariu #Elveția

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.