În următorii ani, Philip Morris își va extinde investițiile în Republica Moldova

După perioada pandemică, anul 2022 a început cu o nouă criză – războiul din Ucraina. Pentru industria tutunului provocările au fost multiple – schimbarea lanțurilor de aprovizionare, riscuri ridicate de inflație, schimbări în politicile de reglementare și o creștere aproape dublă a vânzărilor ilicite la produsele de tutun.

În 2022, importatorii de tutun s-au confruntat cu probleme logistice, urmate de dificultăți în producție și livrare.

„La începutul războiului din Ucraina, fabrica de tutun Philip Morris din Harkov, care exporta țigări în 13 țări, inclusiv în Moldova, și-a încetat activitatea. Compania a fost nevoită să transfere producția de țigări pentru piața moldovenească în Turcia, ceea ce a implicat costuri de producție suplimentare. Problema aprovizionării s-a făcut simțită, a fost dificil să mutăm simultan toată producția. Gama completă a devenit disponibilă abia în octombrie 2022, ceea ce a afectat cota noastră de piață la țigările tradiționale cu peste 5%”, a declarat Elena Naumenko, directorul Philip Morris Moldova, într-un interviu pentru publicația Logos Press.

Directorul Philip Morris Moldova, Elena Naumenko a declarat că noile realități au afectat atât vânzările, cât și cota de piață. În pofida acestor greutăți, compania a reușit rapid să se adapteze și să găsească soluții eficiente. În toată această perioadă, Philip Morris Moldova nu și-a redus activitatea, dar dimpotrivă, intenționează să extindă investițiile în piața moldovenească.

Anul trecut, Philip Morris Moldova a inițiat transferul Centrului de asistență pentru utilizatorii dispozitivelor de încălzire a tutunului din România în Republica Moldova. În 2023, compania va finaliza constituirea acestui centru și îl va face funcțional pe deplin, analizând și opțiunea de extindere a serviciilor, inclusiv pentru alte piețe. Astfel, Philip Morris vrea să contribuie la economia țării prin investiții și crearea a noi locuri de muncă.

„După ceea ce s-a întâmplat cu fabrica noastră din Ucraina, am analizat piața locală, la nivel de oportunități de investiții și ne dorim să relocăm o parte din producere aici, în Moldova. Acest pas va influența în mod eficient logistica noastră și va susține economia țării. La moment nu sunt pregătită să ofer mai multe detalii pentru că suntem la o etapă incipientă, dar depunem un mare efort ca foarte curând să definitivăm și atunci voi putea oferi mai multă informație”, a declarat Elena Naumenko.

Aceste planuri sunt o continuare a atitudinii și comportamentului pe care îl are Philip Morris în Moldova, în calitate de investitor străin. În pofida tuturor problemelor, în anul 2022, compania a achitat 1 miliard de lei în bugetul Republicii Moldova.

„Aș vrea să remarc faptul că, în Moldova, Philip Morris nu este doar un importator. Noi suntem o companie cu procese operaționale depline, care se ocupă de import, distribuție și dezvoltarea rețelei de magazine de dispozitive de încălzire a tutunului. În total, PMI a creat peste 100 de locuri de muncă. În același timp, noi susținem afacerile conexe – lucrăm cu peste 140 de companii, care oferă servicii nu doar în domeniul distribuției și vânzărilor, ci și în cel al închirierii spațiilor, întreținerii punctelor de vânzare, tipăririi, consultanței, inclusiv servicii juridice. Anul trecut, aceste servicii au ajuns la valoarea de 142 de milioane de lei”, a subliniat Elena Naumenko.

Directorul Philip Morris Moldova a declarat că pentru orice investitor străin este importantă existența unui mediu de afaceri predictibil. Acesta permite nu doar dezvoltarea companiei pe termen scurt, dar și planificarea investițiilor pe termen mediu și lung.

„Pentru noi este foarte importantă predictibilitatea autorităților de reglementare, precum și dialogul constructiv dintre autorități și industrie. În acest an va fi elaborat calendarul accizelor pentru următorii trei ani. Sperăm că, la elaborarea acestuia se va ține cont de realitățile pieței moldovenești și va fi adoptat un parcurs echilibrat pe componenta fiscală. Politica fiscală prevede ca, până în 2025, cota accizei să fie de cel puțin 90 de euro pentru 1.000 de țigarete, indiferent de prețul mediu de vânzare cu amănuntul. Acum, acciza a ajuns la 58 de euro, iar majorarea acesteia până la 90 de euro în doar doi ani este prea riscantă. Piața va avea de suferit simțitor, cu toate consecințele ulterioare, atât pentru agenții economici, cât și pentru economia țării”, a adăugat sursa citată.

De asemenea, Elena Naumenko a abordat în cadrul interviului problema implementării sistemului de urmărire a produselor din tutun „Track and trace”. În opinia sa, inițiativa este bună, iar perioada de implementare adoptată, de 36 de luni, este una optimă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#philip moris #investiție #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.