Fața nevăzută a șefilor. Dumitru Țîra, Realitatea: Sunt prea liber în gândire ca să mă las influențat de presiuni

„Of, iar șeful a venit la oficiu!”

„Nu vede că nu reușesc?”

„I-am cerut majorare de salariu și …”

Lista reproșurilor față de un șef nu credem că are margini. Mai devreme sau mai târziu, orice director va avea întrebări, posibil și nepuse, din partea echipei sale.

Pentru cei care nu au curajul să întrebe direct, Bani.md a lansat un proiect deosebit de orice ați întâlnit până astăzi – „Fața nevăzută a șefilor”. Zeci de șefi vor răspunde celor mai „incomode” de pus din partea angajaților.

Primele răspunsuri sunt cele ale șefului nostru, Dumitru Țîra, fondatorul și directorul grupului de presă Realitatea.

Istoria Mea

Am ajuns în domeniul media oarecum accidental, urmare propunerii de a administra și de a conduce proiectul Publika.

În 2013 am plecat din Publika și am lansat pe cont propriu proiectul Realitatea. La început pe domeniul online, după care și Realitatea TV.

Pentru că realitățile se schimbă în fiecare zi, iar piața media TV este abundată de televiziuni în retransmisie care absorb aproximativ 80% din banii de publicitate, Realitatea TV nu a rezistat și în 2017 am fost nevoit să o închidem și să reducem din platformele online operate, de la 7 site-uri ajungând la 3.

Anul 2021 este un an de relansare a grupului.

Am reușit să facem un rebranding modern a site-urilor Realitatea.md, bani.md și rlive.md.

De asemenea, în noiembrie 2020, am lansat prima televiziune de transmisiuni în direct a evenimentelor publice – RLIVE TV.

Este, totodată, prima televiziune care nu are niciun cablu, bazată în totalitate pe softuri și inteligență de programare.

Cum reușesc să fiu un coechipier

Asta e simplu. În fiecare zi muncesc de rând cu colegii, deși media nu este unicul proiect de care mă ocup. Echipa, ca și orice om, are nevoie de comunicare, înțelegere, suport, îndemnuri, realizări și multe altele care formează pasiunea de a schimba lumea, de a schimba Republica Moldova.

Presiunilor apărute le fac față…

Mereu am avut grijă să acționez preventiv, astfel încât să nu ajung în situații de presiuni financiare sau de timp. Alt tip de presiuni, nu cunosc și nu am cunoscut. Sunt prea liber în gândire și la cap, ca să mă las influențat de presiuni.

Au fost încercări de mai multe ori, directe sau prin instanțe, dar acum ne putem doar aminti cu zâmbet :).

Deciziile privind majorările de salariu le iau…

Prefer să dau noi oportunități de câștig suplimentar, decât să majorez salariile.

Salariile în companie sunt decente și corespund efortului depus. Oamenii trebuie să fie comozi psihologic cu salariile pe care le iau.

Aleg oamenii după principiul…

Cu oamenii e tare complex. Trebuie să vrea să facă, să învețe, să se dezvolte, să fie deschiși la minte și în aceste condiții vor avea cel mare suporter în persoana mea.

Echipa o motivez prin

Hahahaha … prea multe secrete … Bomboane, cafea, condiții ok, stimulare financiară periodic, și multă comunicare. Până la pandemie, făceam două petreceri pe an. Acum, nu e prea posibil.

NOTA REDACȚIEI: Echipa cere.

Organizarea este foarte importantă. Noi suntem organizați și avem grijă să facem toate impecabil.

Planificarea face parte din elementul de prevenție și dezvoltare. Planificarea oferă posibilitatea operării proceselor în mod calm și respectiv reușit.

Control. Am multă încredere în colegii mei, dar periodic am grijă să verific dacă e realizat task-ul sau s-a uitat )). Nu sunt obsedat deloc de control. Oamenii noștri sunt responsabili și atenți la tot ce trebuie de făcut.

Sunt Director și asta înseamnă

… responsabilitate, pentru oamenii din echipă, pentru afacere, pentru dezvoltare și multe altele care sunt direct legate de viitorul nostru. Nu sunt doar director, sunt proprietarul afacerii. Respectiv, sunt foarte mulți factori care trebuie monitorizați.

Aș mai fi vrut să…

Aș fi vrut să avem mai mulți bani, pentru a ne dezvolta mai rapid.

Când eram mic visam să…

Nu mai țin minte. Mass media m-a învățat că ieri nu mai contează, este important ce facem azi și la ce ne gândim pentru mâine.

Vrei să afli detalii despre șeful tău sau ești șef și ai multe de zis:

Scrie-ne în adresa redacției Bani.md : contact@bani.md

#Fața nevăzută a șefilor #Realitatea #Dumitru Țîra

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.