Olaf Scholz salută decizia CPI de emitere a mandatului de arestare pe numele lui Vladimir Putin

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a salutat, sâmbătă, decizia Curţii Penale Internaţionale (CPI) de a emite mandat de arestare pe numele preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin.

„Curtea Penală Internaţională este instituţia potrivită pentru investigarea crimelor de război. (…) Nu este nimeni mai presus de justiţie şi de lege, iar acest lucru devine clar”, a declarat Olaf Scholz, la Tokyo, în cursul conferinţei de presă organizate sâmbătă alături de premierul Japoniei, Fumio Kishida, conform unui comunicat vizualizat de agenţia MEDIAFAX.

Curtea Penală Internaţională (CPI) a anunţat, vineri, emiterea unui mandat de arestare pe numele preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, pentru presupusa responsabilitate în crime de război comise în Ucraina de la începerea invaziei militare ruse. „Astăzi, 17 martie 2023, Camera Preliminară numărul II a Curţii Penale Internaţionale a emis mandate de arestare în cazul a două persoane, în contextul crizei din Ucraina: domnul Vladimir Vladimirovici Putin şi doamna Maria Alekseievna Lvova-Belova”, comisar prezidenţial rus pentru Drepturile copiilor, a anunţat instanţa judiciară. Preşedintele Rusiei „este suspectat că ar fi responsabil de crime de război, prin deportarea ilegală a populaţiei (copii) şi transferul ilegal al populaţiei (copii) din zone ocupate ale Ucrainei în Federaţia Rusă. Crimele ar fi fost comise pe teritoriul ucrainean ocupat cel puţin începând cu data de 24 februarie 2022. Există motive rezonabile să credem că domnul Putin este personal responsabil de crimele menţionate”, subliniază instanţa judiciară. Mandatele de arestare au fost emise într-un caz care are legătură cu o investigaţie lansată de procurorii Curţii Penale Internaţionale (CPI) la cererea Ucrainei, care acuză Rusia că a deportat forţat mii de copii ucraineni din zonele de conflict.

Rusia a catalogat drept „revoltătoare” şi „nulă” decizia Curţii Penale Internaţionale (CPI) de a emite un mandat de arestare pe numele preşedintelui Vladimir Putin, Moscova amintind că nu recunoaşte jurisdicţia instanţei internaţionale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Sholz #arest #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Filiala din Rusia a gigantului german Metro a transferat un miliard de ruble, echivalentul a aproximativ 12,4 milioane de dolari, către un fond care finanțează achiziția de echipamente militare pentru armata rusă implicată în războiul împotriva Ucrainei. Grupul german Metro AG susține că nu a fost informat și nu a autorizat tranzacția, după ce autoritățile de la Moscova au preluat controlul operațional asupra afacerilor sale din Rusia, relatează Deutsche Welle.

Banii au fost transferați către fondul „Frontul Popular. Totul pentru Victorie!”, o organizație apropiată Kremlinului, care sprijină trupele ruse de pe front. Potrivit reprezentanților fondului, suma va fi utilizată pentru procurarea vehiculelor de teren, sistemelor de comunicații și recunoaștere, echipamentelor de combatere a dronelor și altor mijloace necesare militarilor ruși.

Directorul general al Metro Rusia, Johannes Tholey, a confirmat transferul și a justificat decizia prin necesitatea participării companiei la inițiativele strategice ale statului rus.

„Ca parte a sistemului economic al Rusiei, considerăm importantă participarea la inițiativele strategice ale statului”, a declarat acesta, potrivit publicației ruse Vedomosti.

Reacția conducerii germane a venit imediat. Într-o declarație oferită Deutsche Welle, reprezentanții Metro AG au precizat că transferul banilor nu a fost coordonat cu sediul central și nu a beneficiat de aprobarea companiei-mamă.

„Decizia Metro Rusia de a transfera fonduri organizației ruse «Frontul Popular» nu a fost coordonată cu Metro AG, nu a primit aprobarea și nu a fost autorizată de Metro AG”, a transmis grupul german.

Compania a subliniat că, din 28 septembrie 2026, când autoritățile ruse au instituit administrarea externă temporară, Metro AG a pierdut controlul operațional asupra filialei sale și nu mai poate influența deciziile acesteia.

„Metro AG se distanțează categoric de orice sprijin acordat războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Finanțarea sau susținerea acțiunilor militare contravine atât poziției noastre, cât și principiilor după care ne desfășurăm activitatea”, au declarat reprezentanții companiei germane.

Scandalul intervine la mai puțin de o lună după ce președintele rus Vladimir Putin a semnat, la 28 septembrie, un decret prin care activele Metro din Rusia au fost transferate sub administrarea temporară a companiei „UK Torg Rus”. Societatea fusese înființată cu doar câteva săptămâni înainte și este deținută de Johannes Tholey, același manager care conduce operațiunile Metro pe piața rusă.

Deși proprietatea asupra activelor rămâne formal în mâinile grupului german, controlul efectiv asupra activității comerciale a fost transferat administratorului desemnat în Rusia. La momentul respectiv, Metro AG anunțase că analizează consecințele deciziei autorităților de la Moscova.

Metro activează pe piața rusă de peste două decenii și, potrivit datelor companiei citate de Deutsche Welle, administra 91 de centre comerciale în 51 de regiuni ale Federației Ruse. În exercițiul financiar 2024–2025, afacerile din Rusia au generat venituri de aproximativ 2,6 miliarde de euro și un profit operațional ajustat EBITDA de 135 de milioane de euro.