Olaf Scholz salută decizia CPI de emitere a mandatului de arestare pe numele lui Vladimir Putin

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a salutat, sâmbătă, decizia Curţii Penale Internaţionale (CPI) de a emite mandat de arestare pe numele preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin.

„Curtea Penală Internaţională este instituţia potrivită pentru investigarea crimelor de război. (…) Nu este nimeni mai presus de justiţie şi de lege, iar acest lucru devine clar”, a declarat Olaf Scholz, la Tokyo, în cursul conferinţei de presă organizate sâmbătă alături de premierul Japoniei, Fumio Kishida, conform unui comunicat vizualizat de agenţia MEDIAFAX.

Curtea Penală Internaţională (CPI) a anunţat, vineri, emiterea unui mandat de arestare pe numele preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, pentru presupusa responsabilitate în crime de război comise în Ucraina de la începerea invaziei militare ruse. „Astăzi, 17 martie 2023, Camera Preliminară numărul II a Curţii Penale Internaţionale a emis mandate de arestare în cazul a două persoane, în contextul crizei din Ucraina: domnul Vladimir Vladimirovici Putin şi doamna Maria Alekseievna Lvova-Belova”, comisar prezidenţial rus pentru Drepturile copiilor, a anunţat instanţa judiciară. Preşedintele Rusiei „este suspectat că ar fi responsabil de crime de război, prin deportarea ilegală a populaţiei (copii) şi transferul ilegal al populaţiei (copii) din zone ocupate ale Ucrainei în Federaţia Rusă. Crimele ar fi fost comise pe teritoriul ucrainean ocupat cel puţin începând cu data de 24 februarie 2022. Există motive rezonabile să credem că domnul Putin este personal responsabil de crimele menţionate”, subliniază instanţa judiciară. Mandatele de arestare au fost emise într-un caz care are legătură cu o investigaţie lansată de procurorii Curţii Penale Internaţionale (CPI) la cererea Ucrainei, care acuză Rusia că a deportat forţat mii de copii ucraineni din zonele de conflict.

Rusia a catalogat drept „revoltătoare” şi „nulă” decizia Curţii Penale Internaţionale (CPI) de a emite un mandat de arestare pe numele preşedintelui Vladimir Putin, Moscova amintind că nu recunoaşte jurisdicţia instanţei internaţionale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Sholz #arest #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Campania electorală și perioada electorală dinaintea alegerilor. Care este diferența? Codul Electoral definește clar ambele sintagme. Potrivit reglementărilor, campania electorală este perioada de activitate în care candidații desfășoară activități pentru a-i determina pe alegători să-și exprime voturile pentru ei.

Perioada electorală reprezintă timpul cuprins între ziua când s-a stabilit data scrutinului și cea în care sunt confirmate rezultatele alegerilor, însă acest interval nu poate fi mai mare de 120 de zile. Data începerii perioadei electorale se stabilește prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.

Pentru alegerile parlamentare de pe 28 septembrie, perioada electorală a început pe 14 iulie. Până la începerea campaniei electorale, pe 29 august, vor fi desemnați și înregistrați candidații pentru funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Tot în perioada electorală se vor constitui organele electorale ierarhic inferioare, vor fi organizate instruiri pentru funcționarii electorali și alți subiecți electorali, vor fi desfășurate activități de informare pentru alegători, se vor actualiza listele electorale, se vor pregăti modelele buletinelor de vot și alte materiale necesare.

Campania electorală va începe oficial pe 29 august.

#Briefingul Zilei #campanie electorala #alegeri