Geoană: NATO se va apropia de Republica Moldova atât de mult cât își dorește Chișinăul

Alianţa Nord-Atlantică este dispusă să meargă atât de departe cât Republica Moldova este doritoare să meargă în relaţia cu NATO, a declarat miercuri, la Bruxelles, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, informează Agerpres.

NATO a depăşit de mult în relaţia cu Republica Moldova etapa Parteneriatului pentru Pace, a afirmat Geoană după încheierea reuniunii miniştrilor de externe din statele Alianţei, care a avut loc marţi şi miercuri.

„Republica Moldova e un partener de câteva decenii cu noi şi, evident, trezirea la trista realitate că Rusia este o ţară foarte agresivă şi care foloseşte forţa militară împotriva vecinilor săi i-a făcut să vină cu propuneri şi mai ambiţioase în parteneriatul deja existent cu NATO şi cu Uniunea Europeană”, a afirmat secretarul general adjunct al NATO.

„Acest pachet de capabilităţi de apărare şi de rezilienţă pe care Republica Moldova ni l-a prezentat nouă ca organizaţie, statelor aliate la nivel bilateral, Uniunii Europene ca organizaţie, statelor membre UE în plan bilateral şi parteneriatului comun NATO-UE pentru Republica Moldova este în atenţia noastră şi chiar miniştrii noştri de externe au subliniat nevoia de a susţine în mod suplimentar, în mod practic, în mod financiar, în mod politic Republica Moldova şi ceilalţi parteneri aflaţi sub o presiune crescândă din partea Federaţiei Ruse”, a adăugat Mircea Geoană.

De altfel, el a inclus abordarea problemelor de securitate pe care le au ţările partenere – Republica Moldova, Georgia şi Bosnia-Herţegovina – printre priorităţile pe care le va avea în cadrul mandatului său de secretar general adjunct al NATO, prelungit recent până în octombrie 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#geoana #NATO #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.