Ce avere au Joe şi Jill Biden? Cei doi au reluat tradiția anulată de Trump și au făcut publice veniturile

Cuplul prezidenţial al Americii şi-a depus declaraţia fiscală pe anul trecut. Conform documentului, Joe şi Jill Biden au câştigat anul trecut peste 600.000 de dolari. Fostul preşedinte american Donald Trump a refuzat să-şi prezinte public veniturile.

Joe şi Jill Biden au câştigat cu puţin peste 600.000 de dolari în 2020, conform declaraţiei fiscale pe care au făcut-o publică luni, reluând o tradiţie întreruptă de Donald Trump, scrie Aleph News.

De la Richard Nixon, în urmă cu o jumătate de secol, preşedinţii americani au publicat aceste documente fiscale care detaliază sursele de venit şi impozitele plătite, dar Donald Trump a refuzat să respecte acest exerciţiu de transparenţă în timpul mandatului său.

În 2020, Joe Biden şi soţia sa, Jill, profesoară la o universitate publică, au declarat un venit brut de 607.336 dolari. Au plătit 157.414 dolari impozite federale, o rată de impozitare de 25,9%. Au plătit, de asemenea, 28.794 dolari în impozite statului Delaware, unde sunt domiciliaţi.

Ce venituri are vicepreşedinta Kamala Harris?

Vicepreşedinta Kamala Harris şi soţul ei, Doug Emhoff, avocat, au raportat venituri mai substanţiale: 1.695.225 dolari brut, pentru care au plătit 621.893 dolari impozite federale, sau 36,7%.

De asemenea, au plătit 125.004 dolari în impozite statului California, iar Doug Emhoff a plătit singur 56.997 dolari în taxe capitalei federale Washington.

Doug Emhoff, avocat proeminent în lumea divertismentului, şi-a luat concediu fără plată de la firma sa de avocatură atunci când Kamala Harris a fost aleasă de Joe Biden candidată la vicepreşedinţie.

Cele două familii din executivul american şi-ar vedea impozitele majorate dacă Joe Biden va reuşi să treacă prin Congres uriaşul său plan de cheltuieli pentru sprijinirea familiei şi educaţiei, care urmează să fie finanţat de creşterea impozitelor pentru americanii cei mai bogaţi.

#declarație de avere #Biden #avere #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Conflictul din Iran ar putea provoca o criză alimentară globală din cauza perturbării livrărilor de îngrășăminte, relatează Financial Times. Atacurile asupra infrastructurii din Orientul Mijlociu au afectat semnificativ producția de uree, cel mai utilizat îngrășământ azotat din lume.

Potrivit publicației, o parte importantă a capacităților de producție de uree din regiune a fost scoasă din funcțiune, iar lipsa gazelor naturale a determinat producătorii din Asia de Sud să reducă sau chiar să oprească producția de îngrășăminte.

Din cele aproximativ 2,1 milioane de tone de uree aflate în circuitul comercial, aproape jumătate din livrări au fost perturbate. În același timp, peste 1,1 milioane de tone de îngrășăminte au rămas blocate în Golful Persic. Printre acestea se află și circa 45% din exporturile globale de sulf, un element esențial pentru producerea îngrășămintelor fosfatice.

Situația este agravată de deciziile luate în unele state din Asia. În India, autoritățile au dispus reducerea consumului de gaze pentru fabricile de îngrășăminte la aproximativ 70%, din cauza deficitului de resurse energetice. În același timp, mai multe uzine din Pakistan și Bangladesh și-au suspendat activitatea.

Perturbările apar într-un moment critic pentru agricultură, chiar în perioada sezonului de însămânțare în emisfera nordică. Liderii industriei avertizează că lipsa îngrășămintelor ar putea duce la scăderea recoltelor pentru culturi esențiale, inclusiv pentru orez.

Prețurile la îngrășăminte au început deja să crească puternic. Costul ureei s-a majorat cu peste 40% de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea avea efecte în lanț asupra piețelor agricole și asupra prețurilor alimentelor la nivel global.