Ce avere au Joe şi Jill Biden? Cei doi au reluat tradiția anulată de Trump și au făcut publice veniturile

18 Mai 2021, 15:21
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
18 Mai 2021, 15:21 // Au Bani //  MD Bani

Cuplul prezidenţial al Americii şi-a depus declaraţia fiscală pe anul trecut. Conform documentului, Joe şi Jill Biden au câştigat anul trecut peste 600.000 de dolari. Fostul preşedinte american Donald Trump a refuzat să-şi prezinte public veniturile.

Joe şi Jill Biden au câştigat cu puţin peste 600.000 de dolari în 2020, conform declaraţiei fiscale pe care au făcut-o publică luni, reluând o tradiţie întreruptă de Donald Trump, scrie Aleph News.

De la Richard Nixon, în urmă cu o jumătate de secol, preşedinţii americani au publicat aceste documente fiscale care detaliază sursele de venit şi impozitele plătite, dar Donald Trump a refuzat să respecte acest exerciţiu de transparenţă în timpul mandatului său.

În 2020, Joe Biden şi soţia sa, Jill, profesoară la o universitate publică, au declarat un venit brut de 607.336 dolari. Au plătit 157.414 dolari impozite federale, o rată de impozitare de 25,9%. Au plătit, de asemenea, 28.794 dolari în impozite statului Delaware, unde sunt domiciliaţi.

Ce venituri are vicepreşedinta Kamala Harris?

Vicepreşedinta Kamala Harris şi soţul ei, Doug Emhoff, avocat, au raportat venituri mai substanţiale: 1.695.225 dolari brut, pentru care au plătit 621.893 dolari impozite federale, sau 36,7%.

De asemenea, au plătit 125.004 dolari în impozite statului California, iar Doug Emhoff a plătit singur 56.997 dolari în taxe capitalei federale Washington.

Doug Emhoff, avocat proeminent în lumea divertismentului, şi-a luat concediu fără plată de la firma sa de avocatură atunci când Kamala Harris a fost aleasă de Joe Biden candidată la vicepreşedinţie.

Cele două familii din executivul american şi-ar vedea impozitele majorate dacă Joe Biden va reuşi să treacă prin Congres uriaşul său plan de cheltuieli pentru sprijinirea familiei şi educaţiei, care urmează să fie finanţat de creşterea impozitelor pentru americanii cei mai bogaţi.

16 Sept. 2026, 17:50
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
16 Sept. 2026, 17:50 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Un investitor care ajunge să dețină peste 33% din acțiunile cu drept de vot ale unei societăți tranzacționate pe o piață reglementată ar putea fi obligat să facă o ofertă pentru cumpărarea acțiunilor celorlalți acționari. Pragul este mai mic decât cel prevăzut în prezent de legislație, de peste 50%. Prevederea se regăsește în proiectul de modificare a Legii privind piața de capital, elaborat în contextul alinierii legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. Documentul este supus consultărilor publice.

Dacă investitorul nu își îndeplinește obligația, drepturile de vot aferente acțiunilor care depășesc pragul de 33% sunt suspendate, iar acesta și persoanele cu care acționează concertat nu mai pot cumpăra alte acțiuni ale aceleiași companii.

Oferta trebuie lansată cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de trei luni de la momentul în care investitorul este înregistrat la Depozitarul central cu o participație de peste 33%. Aceasta se adresează tuturor deținătorilor de valori mobiliare și vizează toate deținerile acestora. Totuși, acționarii cărora li se face oferta nu sunt obligați să-și vândă acțiunile: ei pot accepta oferta sau pot păstra în continuare acțiunile și calitatea de acționari ai companiei.

Proiectul stabilește și reguli pentru prețul oferit acționarilor. Acesta trebuie să fie echitabil, iar la calcularea lui pot fi luate în considerare prețul mediu ponderat de tranzacționare din ultimele 12 luni, valoarea activului net pe acțiune și valoarea stabilită printr-o expertiză realizată de un evaluator independent.

Dacă pragul de 33% este depășit fără intenție, de exemplu în urma răscumpărării și anulării unor acțiuni, a unei fuziuni, divizări sau succesiuni, investitorul poate fie să facă oferta publică, fie să vândă suficiente acțiuni pentru a elimina participația dobândită suplimentar.

O excepție este prevăzută pentru investitorii care au ajuns la peste 33% în urma unei oferte publice benevole adresate tuturor acționarilor și pentru toate deținerile acestora. În acest caz, obligația de a lansa ulterior oferta obligatorie nu se aplică.

Un alt prag prevăzut în proiect este de 90%. Dacă, după oferta de preluare, ofertantul ajunge să dețină cel puțin 90% din valorile mobiliare vizate, acesta poate cere retragerea obligatorie a acționarilor rămași, la un preț echitabil. Dacă nu face această solicitare, acționarii rămași pot cere ofertantului să le cumpere acțiunile.

Achitarea acțiunilor în cadrul ofertei ar urma să se facă doar în bani, iar ofertantul trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru finanțarea ofertei.

Proiectul introduce și reguli pentru ofertele de preluare transfrontaliere, precum și pentru transmiterea anumitor informații prin Punctul unic de acces european (ESAP). Cheltuielile legate de pregătirea și desfășurarea ofertei, transferul banilor și procedurile de retragere sau achiziționare obligatorie ar urma să fie suportate de ofertant.