Blocarea cerealelor ucrainene îl ajută pe Putin, avertizează grupurile politice din Parlamentul European

19 Apr. 2023, 05:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Apr. 2023, 05:45 // Actual //  bani.md

Popularii europeni (PPE) şi grupul socialiştilor şi democraţilor (S&D) – cele mai mari două grupuri politice din Parlamentul European – condamnă ţările care blochează transportul cerealelor ucrainene, avertizând că un astfel de demers ar transmite un semnal prost şi ar servi intereselor Kremlinului, relatează News.ro.

Polonia, Ungaria şi Slovacia au anunţat că sistează importurile din Ucraina, măsură denunţată de Kiev şi Bruxelles, care intervine chiar în timp ce este negociată cu Rusia prelungirea acordului pentru transportul grânelor ucrainene pe Marea Neagră, ceea ce i-ar oferi Kremlinului pârghii suplimentare de şantaj.
„Nu faceţi nimic care să slăbească Ucraina. Asiguraţi-vă că grânele ucrainene ajung în Africa. Nu luaţi măsuri unilaterale care încalcă legislaţia UE. Acestea sunt mesajele Grupului PPE către guvernele polonez, ungar şi slovac care au anunţat blocarea unilaterală a intrării grânelor ucrainene în Uniunea Europeană” – se arată într-un comunicat al grupului popularilor europeni (PPE), cel mai numeros din Parlamentul European, la care sunt afiliaţi şi eurodeputaţii români din PNL, UDMR şi PMP.

PPE: Comisarul pentru agricultură să vină cu soluții

„Guvernele europene nu trebuie să acţioneze în detrimentul solidarităţii pentru Ucraina în timpul războiului. Înainte de a decide în mod unilateral să blocheze căile de export pentru produsele ucrainene, trebuie să avem informaţii detaliate despre motivul pentru care aceste cereale sau alte produse nu au fost tranzitate mai departe în afara Europei şi care este cantitatea exactă de cereale sau alte produse ucrainene stocate în depozitele europene. De asemenea, trebuie să ştim care sunt solicitările fermierilor protestatari din statele membre. Orice acţiune unilaterală din partea statelor membre va fi doar o mişcare în favoarea Rusiei”, a declarat eurodeputata Sandra Kalniete, responsabilă în cadrul grupului PPE pentru poziţia Parlamentului European privind liberalizarea temporară a comerţului cu produse ucrainene.
PPE recunoaşte că „problemele fermierilor din ţările vecine Ucrainei sunt reale” şi cere comisarului pentru agricultură, polonezul Janusz Wojciechowski, să ofere „soluţii concrete” pentru aceste probleme. „El trebuie să se asigure că vecinii primesc ajutor”, spune eurodeputatul Herbert Dorfmann, purtătorul de cuvânt al Grupului PPE pentru agricultură.

Eurodeputatul a reamintit că aşa-numitele coridoare de solidaritate au fost create pentru a ajuta la transportul alimentelor ucrainene în ţările terţe, atunci când agresiunea rusă a închis porturile ucrainene, şi spune că statelor membre le revine responsabilitatea de a pune în aplicare „în mod corespunzător” aceste coridoare, astfel încât „transporturile să ajungă acolo unde trebuie”.

Subliniind că cerealele sunt destinate unor destinaţii din afara pieţei UE, Dorfmann subliniază totodată că trebuie evitate perturbările pieţei din interiorul Europei.
Însă „blocarea transporturilor nu va ajuta nici Ucraina, nici pe cei din afara Europei care suferă cel mai mult din cauza creşterii preţurilor la alimente”, a punctat Herbert Dorfmann, eurodeputat, purtătorul de cuvânt al Grupului PPE pe probleme de agricultură.

Eurodeputată socialistă: Această decizie face foarte bine jocului lui Vladimir Putin
Inma Rodríguez-Piñero, eurodeputată S&D din Spania şi coordonator în comisia de comerţ internaţional a Parlamentului European, întăreşte acuzele colegului său din Polonia. Şi ea recunoaşte că afluxul de produse agricole ucrainene a provocat unele perturbări ale pieţei în unele state membre, dar adaugă, potrivit comunicatului S&D: „În loc să le abordeze în mod coordonat şi cu ajutorul instituţiilor UE şi al altor state membre, guvernul PiS a decis încă o dată să încalce normele UE şi a oprit în mod ilegal fluxurile comerciale cu care a fost de acord cu aproape un an în urmă”.

„Sunt îngrijorată că această decizie face foarte bine jocul lui Vladimir Putin din Rusia. Interzicerea importurilor loveşte chiar în inima proiectului Coridoarele Solidarităţii, care a creat alternative importante pentru transportul maritim de cereale în Marea Neagră. Acum, Rusia ar trebui doar să se retragă din Iniţiativa privind cerealele din Marea Neagră pentru a sufoca din nou exporturile de cereale ale Ucrainei”, explică ea.

„Acesta este un scenariu inacceptabil din punct de vedere geopolitic, iar autorităţile poloneze ar trebui să ştie mai bine decât să irosească eforturile UE de a sprijini Ucraina”, adaugă eurodeputata.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

28 Iul. 2025, 17:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Iul. 2025, 17:41 // Actual //  Ursu Victor

Pe 29 iulie 1994, Parlamentul Moldovei a adoptat Constituția țării. Legea Supremă a fost modificată de mai multe ori, iar unii politicienii au încercat și nu ezită să mai folosească prevederile din document în scopuri proprii sau impuse de puteri străine.

Prima modificare a Legii Supreme a fost votată în 1996. Atunci s-a decis introducerea unor prevederi privind activitatea judecătorilor.

În anul 2000, aleșii poporului au decis că președintele trebuie ales de Parlament. Tot atunci, în Constituție s-a stipulat că șeful statului nu poate fi demis în ultimele 6 luni de mandat al Legislativului, oficialului i s-a acordat atribuția de a desemna premierul, s-au stipulat atribuțiile Guvernului, unele obligații ale Procuraturii și a s-a acordat membrilor Curții Constituționale dreptul de a stabili circumstanțele în care poate fi dizolvat Parlamentul sau demis președintele.

În anul 2001, în document s-a fixat că pedeapsa cu moartea este abolită, însă până în 2006 reglementarea stipula că excepții se pot aplica „decât numai pentru acte săvârşite în timp de război sau de pericol iminent de război și numai în condițiile legii”. Constituția a fost completată cu prevederi privind reținerea maximă pentru 72 de ore și arestul doar în baza mandatului emis de instanță. De asemenea, a fost punctat că nici o lege din Moldova nu poate suprima drepturile fundamentale ale omului.

Un an mai târziu, în Constituție au fost incluse prevederi privind dobândirea și retragerea cetățeniei, s-a stabilit că moldovenii nu pot fi extrădați sau expulzați din țară, au fost reglementate modalitățile de dobândire a azilului și de extrădare a străinilor. O altă noutate o reprezenta introducerea în Legea Supremă a regulilor de activitate pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii.

În 2003, documentul s-a completat cu reglementări privind autonomia Găgăuziei. De asemenea, a fost stabilit că pe lângă deputați, Guvernul, președintele și Adunarea Populară de la Comrat au dreptul la inițiativă legislativă.

Următoarele modificări au fost aplicate în 2016, când urmare a unei decizii emise de Curtea Constituțională, modificările din 2000 prin care președintele era ales de Parlament au fost declarate neconstituționale. Așadar, s-a reluat desfășurarea alegerilor prezidențiale.

În anul 2017, Constituția a fost completată cu prevederi privind atribuțiile Avocatului Poporului. O altă modificare din 2019 prevede că în unul dintre aliniatele legii supreme cuvântul „handicapați” se substituie, urmând să fie utilizată expresia „cu dizabilități”.

Printr-o modificare din anul 2022, Parlamentul a dispus noi reglementări privind activitatea judecătorilor, a fost stabilită componența Consiliului Superior al Magistraturii, modul de desemnare, numire și încetare a mandatului lor, inclusiv în bază de concurs.

Magistrații de la Curtea Constituțională au pus punct disputei despre limba vorbită în Moldova în anul 2023. Atunci, s-a punctat că în Legea Supremă a țării va fi stipulat că vorbim româna.

Ultima modificare a Constituției a fost aprobată prin referendumul din anul 2024. Atunci, cetățenii au votat că își doresc ca în document să fie indicat că parcursul european al țării noastre este ireversibil, iar în Legea Supremă a apărut un nou titlu – Integrarea Europeană. Reglementările introduse stabilesc că aderarea Moldovei la tratatele UE va fi decisă de Parlament, iar legile comunitare „au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | DIPLOME DE LICENŢĂ ȘI MASTER PENTRU 508 ABSOLVENŢI AI FACULTĂŢII DE DREPT
NO COMMENT | DIPLOME DE LICENŢĂ ȘI MASTER PENTRU 508 ABSOLVENŢI AI FACULTĂŢII DE DREPT
NO COMMENT | 35 DE ANI DE LA PROCLAMAREA SUVERANITĂȚII REPUBLICII MOLDOVA
NO COMMENT | 35 DE ANI DE LA PROCLAMAREA SUVERANITĂȚII REPUBLICII MOLDOVA