Povestea omului care a ajuns de la a fi ucenicul unui fierar, la a construi o companie de sute de milioane de euro

23 Apr. 2023, 18:52
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  bani.md
23 Apr. 2023, 18:52 // Oameni şi Idei //  bani.md

Se spune că noaptea e cel mai bun sfetnic, iar pentru Peter Bang a fost, în multe rânduri, cea mai bună sursă de inspiraţie pentru invenţiile sale sclipitoare. Transformate în electronice de larg consum, acestea au adus succesul companiei care poartă numele său şi al prietenului şi partenerului de business, Olufsen.

Născut în 1900, Peter Boas Bang a crescut într-o familie înstărită din Copenhaga, într-o casă bine echipată pentru vremea aceea, cu lumini electrice, serviciu telefonic şi un fonograf; familia deţinea chiar şi o maşină. Interesat de tehnologie şi radiouri încă de la o vârstă fragedă, Bang obişnuia să îşi cheltuie banii de buzunar pe baterii, sonerii şi întrerupătoare, scrie businessmagazin.ro.

La 14 ani a părăsit internatul Nærum Kostskole, unde a locuit timp de cinci ani, şi a intrat la gimnaziu, timp în care şi-a explorat în continuare pasiunea pentru tehnologie şi mecanică, ajutat de vărul lui, Isse Wulff, care era asistent la Institutul Tehnic. În 1917 a terminat şcoala, unde îi fuseseră deja evidenţiate abilităţile practice.

Tatăl său i-a găsit apoi un loc de muncă, ucenic fierar la forja Siemens & Halske, unde Peter obişnuia, în afara orelor de muncă, chiar şi noaptea, să facă experimente, inclusiv făurirea unei mori de vânt pentru a alimenta casa de vară a familiei cu energie electrică. A rămas în atelierul de fierărie patru ani şi, după o scurtă pauză, tatăl său a fost de acord să-l lase să studieze inginerie electrică la Aarhus Electrotechnikum. Aici, a construit mai multe staţii radio pentru familia sa, iar în al treilea an de studii a dezvoltat un receptor care nu se baza pe baterii.

Atunci când industria audiovizualului a început să se dezvolte rapid, în special în Statele Unite, Bang a călătorit peste ocean pentru a-şi continua studiile, iar în următoarele şase luni a studiat producţia de radiouri şi a lucrat într-o fabrică de echipamente radio. Înainte de a pleca, a vorbit cu tatăl său despre ideea de a înfiinţa o fabrică în Danemarca. Nu a putut începe imediat, dar, odată întors în Copenhaga, a fost contactat de un fost coleg, Svend Andreas Grøn Olufsen, care construise un mic receptor în Quistrup şi avea nevoie de un partener pentru a dezvolta afacerea.

Nu a durat mult până când ambii tineri ingineri şi-au dat seama că lucrează bine împreună, iar Camillo Cavour Bang, tatăl lui Peter, a înţeles că este un proiect serios şi le-a cerut să vină la Copenhaga pentru a finaliza formalităţile lansării a A/S Bang & Olufsen, fondată la data de 17 noiembrie 1925. Capitalul iniţial a fost de 10.000 de coroane daneze; fiecare fondator avea o cotă de 4.000 kr, iar taţii lor aveau fiecare câte 1.000 kr. Camillo Cavour Bang a fost ales preşedinte al consiliului de administraţie.

După un început lent şi un succes modest cu un receptor alimentat de la reţea, ei au aflat că există o piaţă mai profitabilă pentru un produs care a furnizat receptoare alimentate cu baterii cu energie de la reţea. Acest produs, care corespunde cel mai îndeaproape adaptorului de alimentare de astăzi, a fost numit Eliminator. A fost lansat în 1926 ca primul produs comercial al companiei şi a fost mijlocul de existenţă al acesteia în primii câţiva ani. Bang & Olufsen a devenit din nou un producător de radio, în sarcina lui Peter Bang revenind responabilitatea inovaţiilor. Aşa că şi-a păstrat obiceiul de a rămâne treaz nopţile pentru a face experimente. După ce Svend Olufsen a murit în 1949, Peter Bang a condus singur compania până la moartea sa, în 1957; a apucat totuşi să fie martorul lansării unui nou produs al Bang & Olufsen, televizorul, în 1952.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.