Exportul de ceasuri elvețiene a crescut în martie cu aproape 14%, în urma unei explozii a cererii venite din Hong Kong

Exporturile de ceasuri elveţiene au înregistrat o creştere de două cifre în luna martie, în contextul exploziei comenzilor venite din Hong Kong, după ce acest teritoriu a ridicat restricţiile impuse în contextul pandemiei, transmite Bloomberg, relatează Agerpres.

Datele statistice publicate marţi de Federaţia Industriei Elveţiene de Orologerie arată că în luna martie exporturile de ceasuri au crescut cu 13,8%, în termeni de valoare, până la 2,4 miliarde de franci (2,7 miliarde de dolari), în contextul în care livrările spre Hong Kong s-au majorat cu aproape 62%.

Cererea globală pentru ceasuri elveţiene de lux a explodat în timpul pandemiei şi a rămas la un nivel robust, în pofida dificultăţilor economice. Pe ansamblul anului 2022, exporturile de ceasuri elveţiene au atins un nivel record de peste 24 de miliarde de franci.

În luna martie 2023, exporturile de ceasuri elveţiene au crescut semnificativ şi în termeni de volum. Peste 1,5 milioane de ceasuri elveţiene au fost exportate în luna martie 2023, cu aproape 300.000 de ceasuri mai mult decât în 2022, sau o creştere de 24% în ritm anual.

Numărul de ceasuri elveţiene, cu un preţ mai mic de 200 de franci, exportate în luna martie a crescut cu 34%, graţie popularităţii modelului Omega MoonSwatch lansat de Swatch Group AG.

Cu toate acestea au existat şi semne ale încetinirii cererii pe cea mai importantă piaţă pentru ceasuri elveţiene. Creşterea exporturilor spre SUA a încetinit până la un avans de 7,8% în luna martie, după un salt de aproape 16% în luna februarie.

Recent, principalii directori ai unor mari producători elveţieni de ceasuri, de la Patek Philippe şi până la Oris Watches, au declarat pentru Bloomberg că există primele semne ale unei încetiniri a cererii din partea consumatorilor şi retailerilor de la nivelul fără precedent atins în timpul pandemiei.

Industria de orologerie reprezintă aproximativ 10% din exporturile totale ale Elveţiei şi asigură aproximativ 57.000 de locuri de muncă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ceasuri #export #Elveția

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.