Reacția lui Valeriu Lazăr la acuzațiile cu pretinsele ilegalități în dosarul concesionării Aeroportului Chișinău

Fostul ministru al Economiei, Valeriu Lazăr s-a arătat surprins de anunțului șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin cu privire la transmiterea în judecată a dosarului privind pretinsele ilegalități comise la concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău.

„Ne-a surprins, dar și mi-a întărit sentimentul că scopul a fost unul mai mult de a ”prinde bine la public” decât de a stabili adevărul. O spunem aceasta reieșind din următoarele:

procurorii nu au clarificat toate aspectele ce țin de scopul și modalitatea de concesionare a aeroportului și nu au înlăturat lacunele fundamentale din dosar – fapt despre care noi (apărarea) am atenționat procurorii și conducerea acestora – existând riscul iminent de a distorsiona întreg procesul de stabilire a adevărului;

în judecată a fost expediat un dosar nefinalizat în sensul că încă nu au fost examinate toate contestațiile depuse de apărare conform procedurilor legale, printre care cea cu referire la refuzul procurorilor de a dispune o expertiză economică și financiară independentă și profesionistă – dat fiind modul total eronat de calcul al așa-numitului ”prejudiciu adus statului” urmare a concesionării, deoarece suma invocată drept ”prejudiciu” în versiunea actuală a fost stabilită de angajații unei entități publice, fără expertiză în materie de pregătire și realizare a proiectelor de parteneriat public-privat, inclusiv prin concesionare;

există o decizie definitivă și executorie a instanței naționale (Curtea de Apel Chișinău) de reziliere a contractului de concesionare a activelor AIC pe motiv de neândeplinire a obligațiilor contractuale legale, astfel prezumându-se că acest contract este perfect valabil, respectiv fiind rezultat dintr-un proces decizional neviciat din perspectiva legalității.

Sper că aceste aspecte importante vor fi clarificate de o instanță corectă, obiectivă și imparțială, fiind dispuși și pregătiți să contribuim plenar în acest sens, să prezentăm probe concludente și pertinente – inclusiv cele prezentate procurorilor la etapa urmăririi penale, dar ignorate de aceștia, prin care să-mi fie demonstrată nevinovăția.

Vom insista ca ședințele instanțelor de judecată să fie publice, astfel încât să putem prezenta instanței și tuturor celor interesați materialele ce denotă că concesionarea activelor Aeroportului Internațional Chișinău a avut la bază hotărâri perfect legale, oportune și argumentate ale guvernelor conduse de prim-miniștrii V. Filat (2012) și Iu. Leancă (2013), rezultate din procese publice transparente de promovare și examinare colegială a acestora, asumate și susținute (votate) quasi-unanim de membrii guvernelor respective, dar și că acest proiect de pionierat pentru țara noastră a adus beneficii evidente interesului public – atât din perspectiva plăților cumulative la Bugetul Public Național, aferente administrării activelor concesionate (ce au crescut de cca 2,5 ori în primii 7 ani de concesionare în raport cu perioada similară pre-concesionare), cât și al cetățenilor Republicii Moldova, operatorilor economici locali, etc.

Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin a anunțat, ieri, într-o conferință de presă, despre finalizarea urmăririi penale și remitere în instanța de judecată pentru examinare în fond, a cauzei penale pe un alt segment al investigației ce vizează concesionarea Întreprinderii de Stat Aeroportul Internațional Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lazar #dosar #judecata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.