Reacția lui Valeriu Lazăr la acuzațiile cu pretinsele ilegalități în dosarul concesionării Aeroportului Chișinău

Fostul ministru al Economiei, Valeriu Lazăr s-a arătat surprins de anunțului șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin cu privire la transmiterea în judecată a dosarului privind pretinsele ilegalități comise la concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău.

„Ne-a surprins, dar și mi-a întărit sentimentul că scopul a fost unul mai mult de a ”prinde bine la public” decât de a stabili adevărul. O spunem aceasta reieșind din următoarele:

procurorii nu au clarificat toate aspectele ce țin de scopul și modalitatea de concesionare a aeroportului și nu au înlăturat lacunele fundamentale din dosar – fapt despre care noi (apărarea) am atenționat procurorii și conducerea acestora – existând riscul iminent de a distorsiona întreg procesul de stabilire a adevărului;

în judecată a fost expediat un dosar nefinalizat în sensul că încă nu au fost examinate toate contestațiile depuse de apărare conform procedurilor legale, printre care cea cu referire la refuzul procurorilor de a dispune o expertiză economică și financiară independentă și profesionistă – dat fiind modul total eronat de calcul al așa-numitului ”prejudiciu adus statului” urmare a concesionării, deoarece suma invocată drept ”prejudiciu” în versiunea actuală a fost stabilită de angajații unei entități publice, fără expertiză în materie de pregătire și realizare a proiectelor de parteneriat public-privat, inclusiv prin concesionare;

există o decizie definitivă și executorie a instanței naționale (Curtea de Apel Chișinău) de reziliere a contractului de concesionare a activelor AIC pe motiv de neândeplinire a obligațiilor contractuale legale, astfel prezumându-se că acest contract este perfect valabil, respectiv fiind rezultat dintr-un proces decizional neviciat din perspectiva legalității.

Sper că aceste aspecte importante vor fi clarificate de o instanță corectă, obiectivă și imparțială, fiind dispuși și pregătiți să contribuim plenar în acest sens, să prezentăm probe concludente și pertinente – inclusiv cele prezentate procurorilor la etapa urmăririi penale, dar ignorate de aceștia, prin care să-mi fie demonstrată nevinovăția.

Vom insista ca ședințele instanțelor de judecată să fie publice, astfel încât să putem prezenta instanței și tuturor celor interesați materialele ce denotă că concesionarea activelor Aeroportului Internațional Chișinău a avut la bază hotărâri perfect legale, oportune și argumentate ale guvernelor conduse de prim-miniștrii V. Filat (2012) și Iu. Leancă (2013), rezultate din procese publice transparente de promovare și examinare colegială a acestora, asumate și susținute (votate) quasi-unanim de membrii guvernelor respective, dar și că acest proiect de pionierat pentru țara noastră a adus beneficii evidente interesului public – atât din perspectiva plăților cumulative la Bugetul Public Național, aferente administrării activelor concesionate (ce au crescut de cca 2,5 ori în primii 7 ani de concesionare în raport cu perioada similară pre-concesionare), cât și al cetățenilor Republicii Moldova, operatorilor economici locali, etc.

Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin a anunțat, ieri, într-o conferință de presă, despre finalizarea urmăririi penale și remitere în instanța de judecată pentru examinare în fond, a cauzei penale pe un alt segment al investigației ce vizează concesionarea Întreprinderii de Stat Aeroportul Internațional Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#lazar #dosar #judecata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.