Reacția lui Valeriu Lazăr la acuzațiile cu pretinsele ilegalități în dosarul concesionării Aeroportului Chișinău

03 Mai 2023, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Mai 2023, 13:40 // Actual //  bani.md

Fostul ministru al Economiei, Valeriu Lazăr s-a arătat surprins de anunțului șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin cu privire la transmiterea în judecată a dosarului privind pretinsele ilegalități comise la concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău.

„Ne-a surprins, dar și mi-a întărit sentimentul că scopul a fost unul mai mult de a ”prinde bine la public” decât de a stabili adevărul. O spunem aceasta reieșind din următoarele:

procurorii nu au clarificat toate aspectele ce țin de scopul și modalitatea de concesionare  a aeroportului și nu au înlăturat lacunele fundamentale din dosar – fapt despre  care noi (apărarea) am atenționat procurorii și conducerea acestora – existând riscul iminent de a distorsiona întreg procesul de stabilire a adevărului;

în judecată a fost expediat un dosar nefinalizat în sensul că încă nu au fost examinate toate contestațiile depuse de apărare conform procedurilor legale, printre care cea cu referire la refuzul procurorilor de a dispune o expertiză economică și financiară independentă și profesionistă – dat fiind modul total eronat de calcul al așa-numitului ”prejudiciu adus statului” urmare a concesionării, deoarece suma invocată drept ”prejudiciu” în versiunea actuală a fost stabilită de angajații unei entități publice, fără expertiză în materie de pregătire și realizare a proiectelor de parteneriat public-privat, inclusiv prin concesionare;

există o decizie definitivă și executorie a instanței naționale (Curtea de Apel Chișinău) de reziliere a contractului de concesionare a activelor AIC pe motiv de neândeplinire a obligațiilor contractuale legale, astfel prezumându-se că acest contract este perfect valabil, respectiv fiind rezultat dintr-un proces decizional neviciat din perspectiva legalității.

Sper că aceste aspecte importante vor fi clarificate de o instanță corectă, obiectivă și imparțială, fiind dispuși și pregătiți să contribuim plenar în acest sens, să prezentăm probe concludente și pertinente – inclusiv cele prezentate procurorilor la etapa urmăririi penale, dar ignorate de aceștia, prin care să-mi fie demonstrată nevinovăția.

Vom insista ca ședințele instanțelor de judecată să fie publice, astfel încât să putem prezenta instanței și tuturor celor interesați materialele ce denotă că concesionarea activelor Aeroportului Internațional Chișinău a avut la bază  hotărâri perfect legale, oportune și argumentate ale guvernelor conduse de prim-miniștrii V. Filat (2012) și Iu. Leancă (2013), rezultate din procese publice transparente de promovare și examinare colegială a acestora, asumate și susținute (votate) quasi-unanim de membrii guvernelor respective, dar și că acest proiect de pionierat pentru țara noastră  a adus beneficii evidente interesului public – atât din perspectiva plăților cumulative la Bugetul Public Național, aferente administrării activelor concesionate (ce au crescut de cca 2,5 ori în primii 7 ani de concesionare în raport cu perioada similară pre-concesionare), cât și al cetățenilor Republicii Moldova, operatorilor economici locali, etc.

Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin a anunțat, ieri, într-o conferință de presă, despre finalizarea urmăririi penale și remitere în instanța de judecată pentru examinare în fond, a cauzei penale pe un alt segment al investigației ce vizează concesionarea Întreprinderii de Stat Aeroportul Internațional Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.