Kievul pregătește o lovitură de milioane de dolari Moldovei după ce Chișinăul a decis că îi interzice cerealele

Kievul pregătește interdicția importurilor din Republica Moldova după ce, la sfârșitul săptămânii trecute, Chișinăul anunța ca va interzice cerealele ucrainene.

În cazul în care se va ajunge la interdicția importurilor, Republica Moldova va pierde peste 151 milioane de dolari din comerț. Potrivit datele Biroului de Statistică de la Kiev, anul trecut companiile moldovenești au livrat carburanți – 28 milioane de dolari, vin – 16 milioane de dolari, extracte de tanin (15 milioane USD), legume și legume procesate (16 milioane USD), nuci (15 milioane USD) și metale feroase (10 milioane USD).

„Am informat Chișinăul că orice restricție din partea Republicii Moldova va fi considerată un pas extrem de neprietenos și va atrage interzicerea imediată a tuturor importurilor din Moldova”, a declarat viceministrul Dezvoltării Economice, Comerțului și Agriculturii din Ucraina, Taras Kacika.

Ucraina consideră nemotivată intenția Moldovei de a introduce interdicție pentru importul în țara noastră a cerealelor și uleiului din Ucraina.

În comunicatul ministerului Politicilor Agrare se la Kiev, se menționează că ministrul ucrainean, Nicoale Solskii, a declarat „ciudată” intenția părții moldovenești, în condițiile în care Ucraina nu ar exporta în Moldova aceste produse.

Ministerul Agriculturii de la Chișinău va aplica temporar măsuri identice cu cele ale UE (în unele state comunitare), privind importul de cereale și semințe oleaginoase originare din Ucraina.

Este vorba de restricția temporară a importurilor la patru produse agricole: grâu, porumb, semințe de rapiță și semințe de floarea soarelui din Ucraina, potrivit unui comunicat de presă. Măsurile vizează reducerea blocajelor logistice privind aceste produse în Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia. Măsurile vor intra în vigoare la 2 mai și vor dura până la 5 iunie 2023.

Potrivit Comisiei, în această perioadă, grâul, porumbul, semințele de rapiță și de floarea-soarelui originare din Ucraina pot continua să fie puse în liberă circulație în toate statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția celor cinci state membre de pe linia întâi: Bulgaria, Ungaria, Polonia, România și Slovacia. Produsele pot continua să circule sau să tranziteze aceste cinci state membre prin intermediul unui regim vamal comun de tranzit sau pot fi direcționate către o țară sau un teritoriu din afara UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#importuri #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.