Fermierii decid zilnic dacă vor să-și riște viața. Bombele neexplodate din Ucraina, efecte grave asupra agriculturii

Bombele neexplodate, obuzele şi minele împrăştiate în Ucraina nu numai că ameninţă viaţa locuitorilor săi, dar şi riscă să facă terenuri agricole fertile inutilizabile ani de zile, a avertizat marţi Crucea Roşie, informează AFP, citată de Agerpres.

Această ţară, împotriva căreia Rusia a lansat o ofensivă în februarie 2022, a devenit una dintre cele mai ameninţate ţări din lume de prezenţa minelor.

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii (CICR) a avertizat că toate aceste dispozitive neexplodate împrăştiate în zonele rurale ucrainene ar putea avea consecinţe grave asupra agriculturii, un sector vital pentru economia naţională.

„Fermierii se confruntă adesea cu o alegere imposibilă. În fiecare zi, ei trebuie să decidă dacă vor să-şi rişte viaţa pentru a-şi cultiva pământurile sau riscă să-şi piardă veniturile şi mijloacele financiare pentru a-şi întreţine familiile”, a declarat Andrew Duncan, şeful unităţii CICR din Kiev, prin legătură video cu jurnaliştii de la Geneva.

Contaminarea cu aceste arme a continuat într-un ritm mai crescut decât cel în care ar putea fi eliminate, a subliniat el.

Pe lângă ameninţările imediate, CICR a evidenţiat problemele pe termen lung, fiind necesară mobilizarea unor resurse semnificative pentru a inspecta zonele vaste afectate şi pentru a începe apoi deminarea.
Ucraina este unul dintre principalii exportatori de cereale la nivel global
„Acest lucru ar putea conduce la zone întinse de teren arabil inutilizabile pentru următorii ani”, a avertizat el într-un comunicat.

Această situaţie este îngrijorătoare nu doar la nivel naţional, ci şi la nivel internaţional, deoarece Ucraina este unul dintre principalii exportatori de cereale la nivel global.

Solurile negre bogate ale Ucrainei sunt „esenţiale pentru a oferi o aprovizionare accesibilă cu cereale pentru a hrăni oamenii din întreaga lume”, a insistat Duncan.

Războiul a provocat temeri cu privire la o criză alimentară gravă atunci când principalele porturi ucrainene au fost blocate de navele de război ruseşti.

O „iniţiativă a Mării Negre pentru exporturile de cereale”, un set de două acorduri mediate de Naţiunile Unite şi Turcia şi încheiate separat cu Kiev şi Moscova în iulie 2022, a permis Ucrainei să reia transportul maritim către străinatate pentru produsele sale agricole.

Aceste acorduri au fost reînnoite pe 19 martie, însă Rusia a ameninţat că se va retrage din ele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bombe #fermieri #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.