Inflația dă aripi monedelor naționale din estul Europei

Forintul ungar s-a apreciat cu 10% față de dolar anul acesta, coroana cehească, zlotul polonez și leul românesc nu sunt nici ele departe. De ce le merge atât de bine devizelor est-europene și cât va dura?

Coroana cehească a atins o valoare-record pentru ultimii 14 ani, în timp ce forintul ungar a înregistrat un record de 10 luni mai devreme anul acesta, pe fondul dobânzilor ridicate, scăderii prețurilor la energie și aprecierii monedei euro. Cele două valute – cărora li s-au adăugat ulterior zlotul polonez și leul românesc – au crescut în pofida reducerii activității economice.

Observatorii se întreabă cum s-a întâmplat acest lucru și cât de mult va dura.
Devizele din Europa Centrală și de Est (ECE) – toate aflate în afara zonei euro, cu excepția Slovaciei – au beneficiat mai ales de așa-numita rată reală a dobânzii, calculată prin scăderea ratei inflației din rata dobânzii nominale. Monedele din ECE par acum mai atractive în comparație cu ratele practicate de Banca Centrală Europeană (BCE) și sistemul de bănci centrale din SUA Fed.

După ce inflația a depășit 10% în țările ECE anul trecut, se pare că vârful a fost atins iar situația s-a stabilizat. Dar ratele dobânzilor rămân ridicate iar băncile naționale nu se grăbesc să le reducă până când inflația nu este adusă sub control.

De aici această diferență între inflație și dobânzi, care face aceste economii atractive pentru plasamentele de capital cu randamente ridicate. Evoluțiile au avut loc deși ratele dobânzilor continuă să fie majorate în SUA și zona euro.

De ce o duc atât de bine valutele din ECE?
Piotr Arak, director al Institutului Economic Polonez (PIE), arată că, de regulă, exporturile în creștere, energia mai ieftină și fluxurile de capital sporite datorită dobânzilor mai bune „au ca rezultat monede stabile.”

„În ultimele trimestre, balanța contului curent și exporturile țărilor din regiune au continuat să crească, în timp ce scăderea prețurilor materiilor prime a dus la plăți mai mici pentru importuri”, arată Arak pentru DW.

Zlotul se bucură de o ‘primăvară de aur’
În Polonia, banca centrală a menținut pe 10 mai rata dobânzii de politică monetară la 6,75%, același nivel din septembrie 2022, în timp ce inflația a coborât la 14,7% în aprilie, față de 16,1% în martie.

Intervievat de săptămânalul Gazeta Polska, guvernatorul Băncii Naționale a Poloniei, Adam Glapinski, a spus că se așteaptă ca inflația să scadă sub 10% la începutul lunii septembrie. Ceea ce ar putea duce la micșorarea dobânzii de politică monetară, dacă inflația se va menține pe trendul descendent.

Expertul pe politică monetară al ING, Rafal Benecki, nu crede însă că datele economice din martie ale economiei poloneze ar reprezenta „o imagine bună”, motivând că ratele ridicate ale dobânzilor ar reduce din presiunile asupra economiei.

Inflația de bază ar fi rămas în mare neschimbată, ceea ce sugerează că firmele transferă costurile mai mari pe care le înregistrează în prețuri iar scăderea inflației s-ar datora în principal relaxării șocului prețurilor la energie și reducerii presiunii asupra prețurilor la alimente.

ING crede că Banca Centrală a Poloniei va menține tot anul nivelul actual al dobânzilor, scăderi fiind așteptate cel mai devreme în 2024, ceea ce înseamnă că noi aprecieri ale zlotului par să-și fi epuizat potențialul pe termen scurt, după cum le-a scris Benecki într-o notă clienților ING.

În opinia sa, declinul prețurilor materiilor prime, mai ales cel al gazului, ar fi avut un impact în dinamica scăderii prețurilor. Au contribuit de asemenea și cheltuielile angajate de guvern înaintea alegerilor generale din noiembrie. „Promisiunile fiscale dinaintea alegerilor rămân un risc major”, a precizat Benecki.

Soarta forintului, coroanei și leului depinde de apetitul de risc

Forintul ungar s-a apreciat cu 6,6% față de euro de la începutul anului și cu 9,3% față de dolarul american. Banca Națională a Ungariei (NBH) a lăsat neschimbată rata dobânzii de referință la 13% din octombrie anul trecut.
Analiștii se așteaptă însă la o scădere a dobânzilor până la sfârșitul anului, deoarece economia ungară a înregistrat deja o recesiune tehnică în ultimele trei trimestre.
ING se așteaptă ca recesiunea să ia sfârșit în Ungaria în trimestrul doi iar creșterea PIB pe tot anul să ajungă la 0,7%. În ciuda evoluției șterse a economiei, balanța comercială a beneficat de scăderea prețurilor la energie, ceea ce a stimulat și aprecierea monedei naționale.

Coroana cehească a rămas puternică în 2023, chiar dacă a dat ușor înapoi în aprilie, după ce a atins un record de 15 ani față de euro. PIB-ul Cehiei a crescut cu 0,1% de la un trimestru la altul, ceea ce a însemnat sfârșitul recesiunii, cu ajutorul unei balanțe comerciale pozitive.

Care sunt riscurile?

Piotr Arak de la PIE crede că o mare parte din aprecierile devizelor din ECE depinde de evoluția inflației, așteptată să rămână ridicată pentru un timp mai îndelungat în comparație cu zona euro.

„Aceasta ar putea duce la scăderea puterii de cumpărare. În plus, o scădere a creșterii economice poate avea ca rezultat investiții străine mai mici și deficite guvernamentale mai mari. Ambele sunt factori negativi”, explică el.
Analiza PIE avertizează că aprecierile zlotului și ale celorlalte valute din ECE nu va dura prea mult. „Proiecțiile noastre pe termen lung indică deprecierea acestor devize. Dar pot exista diferențe de la o țară la alta.”
Un alt factor care ar putea influența negativ monedele naționale din ECE este o eventuală recesiune în SUA. De asemenea, sănătatea sistemului bancar global rămâne sub semnul întrebării, după falimentele recente. Orice sursă de stres ar putea slăbi fluxurile de capital mai ales în țările cu piețe emergente precum cele din ECE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#trend #Europa #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fermierii din Republica Moldova se confruntă cu o presiune tot mai mare asupra veniturilor, după ce prețurile de achiziție la floarea-soarelui au scăzut cu până la 850 de lei pe tonă față de mijlocul lunii septembrie, în timp ce transportul cerealelor și oleaginoaselor către portul Giurgiulești s-a scumpit cu 40–45% comparativ cu sezonul trecut. Economistul Iurie Rija avertizează că piața agricolă este afectată simultan de ieftinirea produselor, creșterea cheltuielilor logistice și incertitudinile legate de exporturile prin Marea Neagră.

Potrivit analizei pieței cerealelor din 22 octombrie 2026, cea mai pronunțată scădere este înregistrată la floarea-soarelui. Față de 6 octombrie, prețurile de achiziție au coborât cu 100–200 de lei pe tonă în nordul și centrul țării, iar în zona Comrat–Ceadîr-Lunga diminuarea a ajuns la 500 de lei pe tonă.

Comparativ cu mijlocul lunii septembrie, pierderile de preț sunt și mai mari. În nordul și centrul Republicii Moldova, floarea-soarelui s-a ieftinit cu 600–850 de lei pe tonă, echivalentul unei reduceri de 7–9%. În sud, scăderea este de aproximativ 4%, iar în portul Giurgiulești de 2–3%.

În prezent, floarea-soarelui este achiziționată cu 8.200–8.500 de lei pe tonă în nordul țării, cu 8.300–8.700 de lei în centru și cu 8.800–9.000 de lei în sud. În portul Giurgiulești, prețurile ajung la 9.200–9.300 de lei pe tonă, față de maximum 9.600 de lei la începutul lunii octombrie.

La Bălți, unde activează întreprinderi de procesare, prețul ajunge la 8.700 de lei pe tonă, însă plata se face la termen, ceea ce poate accentua dificultățile de lichiditate ale fermierilor.

În paralel, transportul recoltei a devenit mai scump. Potrivit lui Iurie Rija, expedierea unei tone de cereale de la Bălți până în portul Giurgiulești costă aproximativ 750 de lei, iar din Hâncești – 500 de lei. Comparativ cu sezonul precedent, tarifele transportului rutier au crescut cu 40–45%.

Această situație afectează în special agricultorii din nordul Republicii Moldova, care trebuie să suporte cheltuieli mai mari pentru a-și transporta producția către cumpărătorii și exportatorii din sud.

Economistul atrage atenția și asupra unui fenomen tot mai răspândit, denumit „depozitul pe roți”. Din cauza capacităților insuficiente de depozitare, o parte dintre fermieri încarcă recolta direct din combine în camioane, deși în zona portului Giurgiulești se formează cozi de așteptare.

Problemele logistice sunt amplificate de situația de securitate din Marea Neagră. Potrivit analizei, în urma atacurilor recente, costurile asigurărilor pentru navele și încărcăturile care tranzitează zonele economice exclusive ale României și Bulgariei au crescut de până la trei ori.

Pe anumite rute, primele de asigurare împotriva riscurilor de război au ajuns la 0,5% din valoarea navei, iar unele companii de asigurări limitează sau refuză acoperirea acestor riscuri.

Aceste evoluții ar putea provoca o nouă majorare a costurilor transportului maritim, reducând competitivitatea cerealelor și oleaginoaselor exportate din Republica Moldova.

Pe piața grâului, prețurile au rămas relativ stabile în interiorul țării față de începutul lunii octombrie. În nord, grâul este achiziționat cu 2.650–2.800 de lei pe tonă, în centru cu 2.750–3.100 de lei, iar în sud cu 3.000–3.200 de lei.

În schimb, în portul Giurgiulești, prețurile au crescut cu 50–100 de lei pe tonă, ajungând la 3.550–3.600 de lei. Diferența dintre prețurile din nordul țării și cele din port poate ajunge la 900 de lei pe tonă, însă o parte importantă a acesteia este absorbită de cheltuielile de transport.

Orzul reprezintă o excepție și este singura cultură analizată care s-a scumpit în toate regiunile față de începutul lunii. În sud, prețurile au crescut cu 100–200 de lei pe tonă, până la 2.800–3.100 de lei. La Giurgiulești, orzul este cumpărat cu 3.350–3.400 de lei pe tonă. Iurie Rija explică evoluția prin reducerea stocurilor disponibile, dar precizează că numărul cumpărătorilor rămâne limitat.

În cazul porumbului, prețurile sunt relativ stabile și oscilează între 2.900 și 3.400 de lei pe tonă în funcție de regiune, în timp ce la Giurgiulești ajung la 3.600 de lei.

Totuși, ploile recente au majorat umiditatea boabelor până la 22–23% în nord și aproximativ 20% în centru. Din cauza cheltuielilor pentru uscare, numeroși agricultori ar putea amâna recoltarea până la apariția temperaturilor negative. În același timp, recolta se anunță mai bună decât în sezonul precedent, cu randamente estimate la 5–6 tone pe hectar în nordul și centrul țării.

Presiuni suplimentare vin și de pe bursele internaționale. Potrivit analizei lui Iurie Rija, contractele futures pentru grâu cu livrare în decembrie au coborât pe bursa Euronext din Paris cu 8,75 euro pe tonă, până la 232,75 euro. Economistul asociază ieftinirea cu așteptările privind eventuala reluare a negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina.

Un posibil acord care ar facilita exporturile prin Marea Neagră ar putea aduce pe piață volume suplimentare de cereale din cele două țări, accentuând presiunea asupra prețurilor.

În analiza sa, Rija estimează că exporturile rusești de grâu din octombrie ar putea fi de numai 2,5 milioane de tone, comparativ cu 5,4 milioane de tone în aceeași lună a anului trecut. În cazul unei normalizări a transporturilor, o parte din volumele acumulate ar putea ajunge pe piețele internaționale.