Exodul rușilor, după invazia din Ucraina. Aproape 1 milion de oameni ar fi plecat din țară în 2022

Sute de mii de ruși și-au părăsit țara de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei.

Rușii au început să plece încă dinainte de războiul din Ucraina, inclusiv cei care nu au fost de acord cu anexarea Crimeei de către Moscova în 2014 și cu noile legi care au facilitat pedepsirea disidenței. Mulți s-au stabilit în statele baltice și în alte țări din UE, precum și în Georgia.

Primul val a venit în martie și aprilie anul trecut – noii emigranți au declarat pentru BBC că sunt împotriva războiului și au fost dezamăgiți că mai mulți ruși nu au ieșit să protesteze. Simțindu-se izolați și în pericol, au considerat că este mai sigur să plece.

Președintele Putin a început o mobilizare militară în septembrie 2022. Descrisă ca fiind „parțială” de către autorități, în realitate aceasta însemna că majoritatea bărbaților riscau să fie recrutați. Au urmat numeroase rapoarte privind instruirea slabă și echipamentul insuficient furnizat noilor recruți.

Bărbații și familiile lor au început să plece în masă, creând cozi de zile întregi la granițele Rusiei cu Georgia și Kazahstan. Purtătorul de cuvânt oficial al președintelui rus, Dmitri Peskov, a negat faptul că rușii plecau în masă pentru a evita să fie recrutați.

Nu există cifre exacte cu privire la numărul de persoane care au părăsit Rusia, dar estimările variază de la sute de mii la câteva milioane. În luna mai, Ministerul britanic al Apărării a estimat că 1,3 milioane de persoane vor părăsi Rusia în 2022.

Alte estimări de cifre din diverse surse confirmă tendința. Revista Forbes a citat surse din interiorul autorităților ruse care au declarat că între 600.000 și 1.000.000 de persoane au plecat în 2022. The Bell și RTVi – ambele media rusești independente – au publicat cifre comparabile.

În ultimele 15 luni, aproximativ 155.000 de ruși au primit permise de ședere temporară, în mod colectiv, în țările UE, în mai multe țări din Balcani, Caucaz și Asia Centrală.

Aproape 17.000 au solicitat azil politic în țările UE, dar doar aproximativ 2.000 l-au primit, potrivit Agenției pentru Azil a Uniunii Europene. Ministerul rus de Interne afirmă că în 2022 au solicitat pașapoarte străine cu 40% mai mulți decât în anul precedent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exod #ruși #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.