Preţurile petrolului au scăzut semnificativ. Care sunt motivele

Preţurile petrolului au scăzut joi, 8 iunie, cu peste 1%, după un declin de peste 3% în timpul tranzacţiilor, din cauza cererii slabe şi a unei informaţii conform căruia SUA şi Iranul s-ar putea apropia de un acord privind exporturile de petrol.

Potrivit unor surse apropiate situaţiei, Iranul şi SUA se apropie de un acord temporar care ar include unele scutiri de sancţiuni în schimbul reducerii îmbogăţirii cu uraniu de către Teheran.

Preţul ţiţeiului Brent a scăzut cu 1,3 dolari, sau cu 2,86%, la 75,98 dolari pe baril, după o pierdere de până la 3% în timpul tranzacţiilor.

Cotaţia petrolului U.S. West Texas Intermediate a scăzut cu 1,11 dolari, sau cu 1,5%, la 71,42 dolari pe baril, dar în timpul şedinţei declinul a fost de până la 3,3%.
Un ordin executiv al SUA din 2018 a restabilit sancţiunile care vizează sectoarele petroliere, bancare şi de transport ale Iranului, după ce administraţia Trump a abandonat acordul nuclear din 2015.

În schimbul încetării unor activităţi de îmbogăţire a uraniului, Teheranului i se va permite să exporte până la un milion de barili de petrol pe zi şi să aibă acces la veniturile sale şi la alte fonduri îngheţate în străinătate, potrivit unor informaţii din presă.

”Şansa ca o înţelegere să fie încheiată pare mai probabilă decât nu”, a spus Bob Yawger, directorul pentru contracte pentru energie la Mizuho.

O creştere peste aşteptări a stocurilor de benzină din SUA a ridicat, de asemenea, îngrijorări cu privire la cerere, în timp ce stocurile de ţiţei din SUA au înregistrat o scădere mică, de 451.000 de barili.

La o reuniune OPEC+ de duminică, Arabia Saudită a declarat că îşi va reduce producţia de ţiţei cu 1 milion de barili pe zi, în iulie, pe lângă un acord mai larg de limitare a ofertei până în 2024, deoarece grupul de producători încearcă să stimuleze preţurile scazute.
”După reuniunea OPEC+, atenţia se îndreaptă acum către următoarea mişcare pe care o va face Fed când se va întruni săptămâna viitoare”, a spus Tamas Varga, de la compania de brokeraj PVM.

Există un consens tot mai mare că banca centrală americană va sări peste o majorare a ratei dobânzilor, care ar putea ridica preţurile petrolului chiar înainte ca scăderea ofertei să înceapă să epuizeze stocurile globale de petrol, a adăugat Varga.
Economiştii chestionaţi de Reuters se aşteaptă că Rezerva Federală a SUA nu va majora ratele dobânzilor la întâlnirea din 13-14 iunie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #BRENT #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.