FAO: Preţurile mondiale la alimente au coborât în iunie la minimul ultimilor doi ani

Indicele global al preţurilor produselor alimentare a scăzut în iunie la cel mai redus nivel din ultimii peste doi ani, în urma declinului preţurilor la uleiuri vegetale, zahăr, cereale şi lactate, a anunţat vineri Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), transmite Reuters.

FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr.

În iunie, acest indice a scăzut la 112,3 puncte, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat un nivel revizuit de 124 puncte. Valoarea din iunie este cea mai redusă înregistrată de indicele calculat de FAO după aprilie 2021 şi face ca indicele general să fie cu 23,4% sub maximul istoric atins în martie 2022, imediat după debutul invaziei ruseşti în Ucraina.

Potrivit agenţiei cu sediul la Roma, preţul cerealelor a înregistrat un declin de 2,1% în iunie, înregistrându-se scăderi şi la porumb, orz, sorg, grâu şi orez. De asemenea, preţul uleiurilor vegetale a scăzut cu 2,4% în iunie, comparativ cu luna precedentă, atingând cel mai redus nivel din noiembrie 2020, în urma declinului la uleiul de palmier şi uleiul de floarea soarelui, care a compensat creşterea preţului la uleiul de rapiţă şi de soia.

Şi preţul mondial al zahărului calculat de FAO a scăzut cu 3,2% în iunie, comparativ cu luna precedentă, fiind primul declin după patru luni de creştere consecutivă, în urma progreselor privind recolta din Brazilia şi a cererii reduse de importuri.

În cazul lactatelor, s-a înregistrat o scădere de 0,8% în iunie, comparativ cu luna precedentă, iar preţul cărnii nu s-a modificat.

Separat, FAO a dat vineri publicităţii un nou raport cu privire la cererea şi oferta de cereale. FAO prognozează că, în 2023, producţia mondială de cereale ar urma să fie 2,819 miliarde de tone, în creştere cu 1,1% comparativ cea din 2022.

Revizuirea în creştere este determinată de perspectivele mai bune privind producţia globală de grâu, care ar urma să ajungă la un nivel de 783,3 milioane de tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#FAO #preturi #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA), în comun cu procurorii Procuraturii Anticorupție (PA) și cu angajații Inspectoratului Național de Investigații (INI), au desfășurat în această dimineață percheziții în mai multe locații din țară, în cadrul unei anchete ce vizează posibile fapte de corupere activă și pasivă.

Potrivit informațiilor oficiale, investigațiile se referă la modul de implementare și aplicare a amnistiei acordate cu ocazia aniversării a 30-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, precum și la aplicarea articolelor 91 și 92 din Codul penal, care reglementează eliberarea condiționată și reducerea pedepselor.

Anchetatorii suspectează că, în unele cazuri, deciziile de eliberare din detenție ar fi fost influențate prin acte de corupție, vizând inclusiv persoane condamnate la închisoare pe viață.

În urma perchezițiilor, au fost ridicate documente, înscrisuri și alte probe relevante pentru dosar, urmând ca acestea să fie examinate pentru stabilirea exactă a implicării persoanelor vizate.

„Acțiunile de urmărire penală vor continua în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor cauzei și acumulării probelor necesare pentru adoptarea unei decizii legale”, au precizat reprezentanții CNA.

În decembrie 2021, Parlamentul Republicii Moldova a aprobat legea privind amnistia dedicată aniversării a 30 de ani de independență. Conform documentului, peste 1.700 de deținuți urmau să beneficieze de prevederile actului, dintre care 67 ar fi fost eliberați imediat, iar ceilalți ar fi putut beneficia de liberare condiționată înainte de termen sau de reducerea pedepsei.

Legea prevedea totuși că amnistia nu poate fi aplicată persoanelor condamnate pentru infracțiuni deosebit de grave sau excepțional de grave. Cu toate acestea, având în vedere că unele persoane din această categorie executaseră deja perioade lungi de detenție, proiectul de lege a introdus posibilitatea reducerii parțiale a pedepsei în anumite cazuri excepționale.

Ulterior, potrivit Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), deputata Olesea Stamate ar fi introdus trei amendamente la lege, care ar fi permis, în final, eliberarea unor deținuți condamnați pentru infracțiuni grave. Stamate a negat aceste acuzații, afirmând că modificările au avut un caracter tehnic și nu au extins lista beneficiarilor amnistiei. În consecință, Stamate a fost exclusă din partid.