Scoici şi alge de mare în loc de orez, mango în loc de portocale. Agricultura este sub asediul secetei

27 Iul. 2023, 10:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Iul. 2023, 10:22 // Actual //  bani.md

Atât de multă apă de mare pă­trunde pe câmpurile de orez din re­giunea Deltei Ebro, Spania, încât unii fermieri se gândesc să înlocu­iască cel puţin o parte a plantaţiilor cu alge de mare şi moluşte.

Creşterea nivelului mării, peri­oa­dele de secetă şi valurile de căldură dau peste cap producţia de alimente din regiunea mediteraneană. În a­cest an, seceta prelungită şi căldura nău­citoare au afectat extrem produc­ţia agricolă, reducând randamentele şi împingând fermierii să se gân­deas­că la culturi mai rezistente, scrie The Wall Street Journal, citat de businessmagazin.ro.

Climatul se schimbă mai rapid în această regiune decât în majoritatea lo­curilor de pe Pământ. Problemele cu care se confruntă fermierii de acolo anunţă provocările viitoare legate de hrănirea unei planete mai fierbinţi.

„În unele zone, producţia de orez nu mai este posibilă“, arată Carles Ibanez Marti de la Eurecat, un cen­tru de cercetare din Barcelona. „A­dap­tarea are limitele ei, iar de la un a­numit punct trebuie să faci schim­bări“.

În regiunile producătoare de orez din nordul Italiei seceta a fost atât de năprasnică în acest an, încât unii fer­mieri au plantat deja soia în loc, aceas­ta necesitând mai puţină apă.

Oamenii de ştiinţă de la IRTA, in­stitutul pentru cercetare în dome­niul agroalimentar din Catalonia, ajută fermierii să se adapteze la schimbările climatice inclusiv prin studierea tipurilor de peşte, alge de mare şi moluşte, cele mai potrivite pentru a înlocui câmpurile de orez din zonă.

IRTA a dezvoltat de asemenea un nou soi de meri menit să facă faţă temperaturilor crescânde.

Unii fermieri încearcă să profite cât mai mult de pe urma schimbărilor climatice. În sudul Italiei, fermierii cultivă fructe tropicale ca mango. Culturile de fructe exotice s-au triplat în Itaia în ultimii cinci ani.

În nordul Italiei, vremea mai cal­dă a permis producţia pe scară largă de roşii şi ulei de măsline.

În Franţa, cultivatorii de viţă de vie caută metode de a-şi proteja pod­goriile. Unii permit ierbii să crească în jurul viţei de vie pentru a păstra umiditatea solului. Alţii caută să planteze soiuri rezistente la secetă şi căldură.

În acelaşi timp, seceta şi valurile de căldură îi determină pe specialişti să caute cele mai eficiente metode de protejare a solului, potrivit Deutsche Welle.

Plantele care cresc rapid pot ajuta la prevenirea afectării solului, cât şi la înlocuirea nutrientţilor pierduţi prin fixarea nitrogenului în sol.

O altă metodă de păstrare a umidităţii solului este aplicarea unui strat de compost la suprafaţă. O soluţie inspirată din natură este agrosilvicultura. Copacii nu numai că ajută la controlul erodării şi evaporării şi creează umbră, dar pot contribui şi la revitalizarea solurilor afectate de secetă.

Iar o comunitate globală în creştere de conservaţionişti caută în trecut soluţii, cum ar fi terasele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.