Investiție gigant de 10 miliarde de euro într-o fabrică de semiconductori, în Europa

09 Aug. 2023, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
09 Aug. 2023, 14:08 // Actual //  bani.md

Toată lumea duce o criză acută de semiconductori, necesari în industriile auto și tehnologice. Ca să micșoreze dependența de importuri din China, o compania din Taiwan va investi 10 miliarde de euro într-o fabrică de microcipuri în Europa.

Gigantul taiwanez de cipuri TSMC, furnizor al majorității marilor companiilor globale, începând cu Apple, confirmă că va construi la Dresda, Germania, o nouă fabrică de semiconductori.

Proiectul unei „European Semiconductor Manufacturing Company” germană va fi implementat împreună cu companiile germane Bosch, Infineon și cu cea olandeză NXP, aşa cum scrie însuși TSMC într-un comunicat, în care adaugă că ”se preconizează că suma totală a investițiilor va depăși 10 miliarde de euro, bani constând în injecții de capital, împrumuturi și un sprijin puternic din partea Uniunii Europene și a guvernului german”, scrie publicația italiană Il Fatto Quotidiano.

Acestă joint venture va fi deţinută în proporție de 70% de TSMC, în timp ce Bosch, Infineon și NXP vor avea fiecare o cotă de 10%. Luna trecută, compania americană Intel a anunțat că va investi 30 de miliarde, tot în Germania, pentru construcția a două fabrici în apropierea orașului Magdeburg. GlobalFoundries și STMicroelectronics intenționează să construiască o fabrică de cipuri în Franța, un proiect care va beneficia de un sprijin guvernamental semnificativ. La randul său guvernul italian discută cu Intel construirea unui site de producție care ar trebui să fie în regiunea Veneto sau în Piemont.

Zăcământul care ar putea alimenta mașinile electrice timp de 50 de ani

A fost descoperit un uriaș zăcământ de fosfat, un mineral care poate fi folosit pentru a alimenta mașini electrice și panouri solare. Suficient pentru a satisface cererea în următorii 50 de ani.

Compania minieră Norge Mining, Norvegia, spune că sunt prezente până la 70 de miliarde de tone de fosfor, o cantitate suficientă pentru a satisface cererea timp de aproximativ 50 de ani ani. Economia globală folosește la ora actuală aproximativ 50 de milioane de tone de fosfor în fiecare an. Zăcământul poate fi folosit pentru a alimenta mașini electrice.

Fosforul se află pe lista Uniunii Europene ca minerale importante pentru economie. Zăcământul conține și vanadiu și titan, care sunt, de asemenea, clasificate ca materii prime critice de către Uniunea Europeană.

Înainte de această descoperire din Norvegia, cea mai mare cantitate de rocă fosfatică se afla în regiunea Sahara de Vest din Maroc – în jur de 50 de miliarde de tone.

Potrivit estimărilor US Geological Survey, China are 3,2 miliarde de tone de fosfat, iar Egiptul , de asemenea, are în jur de 2,8 miliarde de tone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.