O alianță vrea să domine lumea: Forța globală care a depășit grupul G7 condus de SUA

Cu 50 de ani în urmă, Marea Britanie, Germania de Vest, Franța și Statele Unite au înființat Grupul G7, care a devenit un pilon al economiei mondiale. Însă în 2023, China caută să transforme organizația BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) într-un rival global al G7, având în vedere că BRICS a depășit financiar alianța liderată de SUA.

Cu un summit planificat între 22 și 24 august 2023 la Johannesburg, BRICS caută să-și extindă influența. Însă liderul rus, Vladimir Putin, nu va participa personal la acest summit, iar acest lucru i-ar scuti pe organizatorii din Africa de Sud de o posibilă dilemă juridică, dat fiind că liderul rus este pus sub acuzare de Curtea Penală Internațională pentru războiul din Ucraina.

BRICS a câștigat teren în ultimii ani, depășind G7 din punct de vedere al forței financiare. Summitul BRICS se desfășoară într-un context în care mai multe țări au exprimat interesul de a se alătura blocului BRICS, iar Africa de Sud a invitat peste 60 de șefi de stat și de guvern să participe.

Cu toate acestea, tensiunile cresc între China și India cu privire la extinderea BRICS și la rolul acestuia în politica globală. Există dezbatere cu privire la dacă BRICS ar trebui să fie un club nealiniat pentru interesele economice ale țărilor în curs de dezvoltare sau o forță politică care să provoace în mod deschis Occidentul.

Extinderea BRICS este privită cu atenție de comunitatea internațională, iar posibila adăugare a țărilor precum Iran, Belarus și Venezuela este percepută ca o mișcare de aliniere cu Rusia și China.

Summitul BRICS din acest an poate să devină o platformă crucială pentru definirea criteriilor de admitere a noilor membri și pentru conturarea unei strategii care să contribuie la creșterea influenței economice și politice a acestui bloc.

BRICS deține 56 de trilioane de dolari

Președintele Vladimir Putin nu se va alătura altor lideri BRRICS la Johannesburg. Acest lucru va scuti Pretoria de a-și îndeplini obligația legală de a-l aresta pe liderul rus după ce Curtea Penală Internațională l-a pus sub acuzare pentru războiul din Ucraina.

Probabil că Putin va participa doar printr-o alocuțiune video, el vorbind cu președintele iranian Ebrahim Raisi pe 17 august despre cererea Teheranului de a se alătura BRICS, potrivit Kremlinului.

Xi Jinping va călători luni la Johannesburg pentru summit și alte discuții cu liderii africani, a declarat Ministerul de Externe al Chinei, marcând o călătorie rară în străinătate pentru președintele chinez în acest an. Singura altă călătorie internațională a lui Xi până acum în 2023 a fost în Rusia în martie.

Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, s-a exprimat recent în favoarea deschiderii aderării BRICS pentru vecinii Argentina și Venezuela, precum și Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.

Un înalt diplomat din Brazilia a spus că dorește să se stabilească condiții clare ca bază pentru orice extindere. Una ar putea fi o cerință ca participanții să se alăture New Development Bank, creditorul din Shanghai fondat de BRICS. Arabia Saudită este în discuții pentru a deveni al nouălea membru al băncii multilaterale.

„Este important ca criteriile să fie definite pentru intrarea acestor noi membri”, a spus diplomatul. Era puțin probabil ca toate cele 23 de țări să se alăture în același timp, dar „trebuie să știe de ce a fost luată decizia [și] astfel încât, dacă vor avea loc extinderi viitoare, candidații să cunoască problemele prioritare”.

Oficialii care conduc discuțiile înainte de summit au spus că criteriile pentru admiterea de noi membri vor trebui să aibă acordul liderilor BRICS. Ei au adăugat că o monedă comună nu este pe ordinea de zi, în ciuda resentimentelor tot mai mari față de dominația dolarului american în rândul membrilor.

Dacă în anul 1992, BRICS deținea doar 16,45% din PIB-ul mondial, iar G7 avea 45,80%, în anul 2022 ierarhia s-a răsturnat, iar BRICS a ajuns la 31,67%, pe când G7 a scăzut la 30,31%. În 2023, prognoza arată că BRICS va urca la 32,33% (56 de trilioane de dolari), iar G7 va coborî la 29,63% (52 de trilioane de dolari), conform Visual Capitalist.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#brics #G7 #economii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Northvolt AB a cerut protecţie împotriva falimentului în Statele Unite, după ce o încercare disperată de a obţine finanţare de salvare a eşuat, lăsând producătorul de baterii într-o situaţie dificilă, cu doar o săptămână de lichidităţi disponibile, potrivit Bloomberg.

Furnizorul suedez de baterii pentru vehicule electrice va încerca să se reorganizeze în cadrul capitolului 11 din Codul falimentului american, conform unei declaraţii emise joi. Potrivit unui depozit, Northvolt avea aproximativ 30 de milioane de dolari în numerar şi datorii de 5,84 miliarde de dolari.

Această sumă face ca Northvolt să fie una dintre cele mai îndatorate companii care au solicitat falimentul în Statele Unite în acest an, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmată de Intrum AB, o altă companie suedeză care a depus o cerere similară săptămâna trecută.

Compania a ales să urmeze calea legală din SUA pentru a oferi un cadru familiar investitorilor existenţi şi potenţialilor investitori interesaţi să furnizeze finanţare, a explicat o sursă apropiată situaţiei.

Această decizie încheie luni de negocieri cu proprietarii, clienţii şi creditorii, în încercarea de a găsi o soluţie pentru continuarea activităţii, după ce resursele financiare au fost epuizate. Northvolt a redus cu un sfert numărul angajaţilor şi a renunţat la planurile de extindere, pentru a face faţă unei crize de lichidităţi care s-a agravat în toamnă, după ce a pierdut un contract important şi nu a reuşit să acceseze un împrumut verde de 5 miliarde de dolari.

Compania a fost considerată un simbol al speranţelor europene de a crea un lanţ de aprovizionare independent pentru vehiculele electrice, în concurenţă cu producătorii stabiliţi din China şi Coreea de Sud.

Fabrica emblematică Northvolt Ett, situată lângă Cercul Arctic din Suedia, va continua să funcţioneze în mod normal pe durata reorganizării. „Compania va continua să livreze produse clienţilor, îndeplinindu-şi în acelaşi timp obligaţiile faţă de furnizorii esenţiali şi va asigura plata salariilor angajaţilor”, a afirmat compania.

În cadrul procedurii de faliment, Northvolt va avea acces la aproximativ 145 de milioane de dolari în garanţii de numerar, conform declaraţiilor companiei. Scania CV AB, divizia de camioane a Volkswagen AG şi un client important al Northvolt, a anunţat că va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru finanţarea debitorului în posesie.

Judecătorul american de faliment Alfredo Perez a spus în timpul unei audieri de joi că va aproba cererea Northvolt de a începe utilizarea finanţării din faliment şi a altor împrumuturi pentru a acoperi salariile şi cheltuielile angajaţilor în timpul procesului de reorganizare conform capitolului 11. După reducerile de personal anunţate, Northvolt mai are aproximativ 6.400 de angajaţi în Suedia, Polonia şi Statele Unite.

Filialele Northvolt care se ocupă de fabricile planificate în Germania şi Canada nu fac parte din procesul de faliment conform capitolului 11, dar compania a declarat că aceste proiecte vor fi amânate.