O alianță vrea să domine lumea: Forța globală care a depășit grupul G7 condus de SUA

22 Aug. 2023, 12:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Aug. 2023, 12:50 // Actual //  bani.md

Cu 50 de ani în urmă, Marea Britanie, Germania de Vest, Franța și Statele Unite au înființat Grupul G7, care a devenit un pilon al economiei mondiale. Însă în 2023, China caută să transforme organizația BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) într-un rival global al G7, având în vedere că BRICS a depășit financiar alianța liderată de SUA.

Cu un summit planificat între 22 și 24 august 2023 la Johannesburg, BRICS caută să-și extindă influența. Însă liderul rus, Vladimir Putin, nu va participa personal la acest summit, iar acest lucru i-ar scuti pe organizatorii din Africa de Sud de o posibilă dilemă juridică, dat fiind că liderul rus este pus sub acuzare de Curtea Penală Internațională pentru războiul din Ucraina.

BRICS a câștigat teren în ultimii ani, depășind G7 din punct de vedere al forței financiare. Summitul BRICS se desfășoară într-un context în care mai multe țări au exprimat interesul de a se alătura blocului BRICS, iar Africa de Sud a invitat peste 60 de șefi de stat și de guvern să participe.

Cu toate acestea, tensiunile cresc între China și India cu privire la extinderea BRICS și la rolul acestuia în politica globală. Există dezbatere cu privire la dacă BRICS ar trebui să fie un club nealiniat pentru interesele economice ale țărilor în curs de dezvoltare sau o forță politică care să provoace în mod deschis Occidentul.

Extinderea BRICS este privită cu atenție de comunitatea internațională, iar posibila adăugare a țărilor precum Iran, Belarus și Venezuela este percepută ca o mișcare de aliniere cu Rusia și China.

Summitul BRICS din acest an poate să devină o platformă crucială pentru definirea criteriilor de admitere a noilor membri și pentru conturarea unei strategii care să contribuie la creșterea influenței economice și politice a acestui bloc.

BRICS deține 56 de trilioane de dolari

Președintele Vladimir Putin nu se va alătura altor lideri BRRICS la Johannesburg. Acest lucru va scuti Pretoria de a-și îndeplini obligația legală de a-l aresta pe liderul rus după ce Curtea Penală Internațională l-a pus sub acuzare pentru războiul din Ucraina.

Probabil că Putin va participa doar printr-o alocuțiune video, el vorbind cu președintele iranian Ebrahim Raisi pe 17 august despre cererea Teheranului de a se alătura BRICS, potrivit Kremlinului.

Xi Jinping va călători luni la Johannesburg pentru summit și alte discuții cu liderii africani, a declarat Ministerul de Externe al Chinei, marcând o călătorie rară în străinătate pentru președintele chinez în acest an. Singura altă călătorie internațională a lui Xi până acum în 2023 a fost în Rusia în martie.

Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, s-a exprimat recent în favoarea deschiderii aderării BRICS pentru vecinii Argentina și Venezuela, precum și Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.

Un înalt diplomat din Brazilia a spus că dorește să se stabilească condiții clare ca bază pentru orice extindere. Una ar putea fi o cerință ca participanții să se alăture New Development Bank, creditorul din Shanghai fondat de BRICS. Arabia Saudită este în discuții pentru a deveni al nouălea membru al băncii multilaterale.

„Este important ca criteriile să fie definite pentru intrarea acestor noi membri”, a spus diplomatul. Era puțin probabil ca toate cele 23 de țări să se alăture în același timp, dar „trebuie să știe de ce a fost luată decizia [și] astfel încât, dacă vor avea loc extinderi viitoare, candidații să cunoască problemele prioritare”.

Oficialii care conduc discuțiile înainte de summit au spus că criteriile pentru admiterea de noi membri vor trebui să aibă acordul liderilor BRICS. Ei au adăugat că o monedă comună nu este pe ordinea de zi, în ciuda resentimentelor tot mai mari față de dominația dolarului american în rândul membrilor.

Dacă în anul 1992, BRICS deținea doar 16,45% din PIB-ul mondial, iar G7 avea 45,80%, în anul 2022 ierarhia s-a răsturnat, iar BRICS a ajuns la 31,67%, pe când G7 a scăzut la 30,31%. În 2023, prognoza arată că BRICS va urca la 32,33% (56 de trilioane de dolari), iar G7 va coborî la 29,63% (52 de trilioane de dolari), conform Visual Capitalist.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.