O alianță vrea să domine lumea: Forța globală care a depășit grupul G7 condus de SUA

Cu 50 de ani în urmă, Marea Britanie, Germania de Vest, Franța și Statele Unite au înființat Grupul G7, care a devenit un pilon al economiei mondiale. Însă în 2023, China caută să transforme organizația BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) într-un rival global al G7, având în vedere că BRICS a depășit financiar alianța liderată de SUA.

Cu un summit planificat între 22 și 24 august 2023 la Johannesburg, BRICS caută să-și extindă influența. Însă liderul rus, Vladimir Putin, nu va participa personal la acest summit, iar acest lucru i-ar scuti pe organizatorii din Africa de Sud de o posibilă dilemă juridică, dat fiind că liderul rus este pus sub acuzare de Curtea Penală Internațională pentru războiul din Ucraina.

BRICS a câștigat teren în ultimii ani, depășind G7 din punct de vedere al forței financiare. Summitul BRICS se desfășoară într-un context în care mai multe țări au exprimat interesul de a se alătura blocului BRICS, iar Africa de Sud a invitat peste 60 de șefi de stat și de guvern să participe.

Cu toate acestea, tensiunile cresc între China și India cu privire la extinderea BRICS și la rolul acestuia în politica globală. Există dezbatere cu privire la dacă BRICS ar trebui să fie un club nealiniat pentru interesele economice ale țărilor în curs de dezvoltare sau o forță politică care să provoace în mod deschis Occidentul.

Extinderea BRICS este privită cu atenție de comunitatea internațională, iar posibila adăugare a țărilor precum Iran, Belarus și Venezuela este percepută ca o mișcare de aliniere cu Rusia și China.

Summitul BRICS din acest an poate să devină o platformă crucială pentru definirea criteriilor de admitere a noilor membri și pentru conturarea unei strategii care să contribuie la creșterea influenței economice și politice a acestui bloc.

BRICS deține 56 de trilioane de dolari

Președintele Vladimir Putin nu se va alătura altor lideri BRRICS la Johannesburg. Acest lucru va scuti Pretoria de a-și îndeplini obligația legală de a-l aresta pe liderul rus după ce Curtea Penală Internațională l-a pus sub acuzare pentru războiul din Ucraina.

Probabil că Putin va participa doar printr-o alocuțiune video, el vorbind cu președintele iranian Ebrahim Raisi pe 17 august despre cererea Teheranului de a se alătura BRICS, potrivit Kremlinului.

Xi Jinping va călători luni la Johannesburg pentru summit și alte discuții cu liderii africani, a declarat Ministerul de Externe al Chinei, marcând o călătorie rară în străinătate pentru președintele chinez în acest an. Singura altă călătorie internațională a lui Xi până acum în 2023 a fost în Rusia în martie.

Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, s-a exprimat recent în favoarea deschiderii aderării BRICS pentru vecinii Argentina și Venezuela, precum și Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.

Un înalt diplomat din Brazilia a spus că dorește să se stabilească condiții clare ca bază pentru orice extindere. Una ar putea fi o cerință ca participanții să se alăture New Development Bank, creditorul din Shanghai fondat de BRICS. Arabia Saudită este în discuții pentru a deveni al nouălea membru al băncii multilaterale.

„Este important ca criteriile să fie definite pentru intrarea acestor noi membri”, a spus diplomatul. Era puțin probabil ca toate cele 23 de țări să se alăture în același timp, dar „trebuie să știe de ce a fost luată decizia [și] astfel încât, dacă vor avea loc extinderi viitoare, candidații să cunoască problemele prioritare”.

Oficialii care conduc discuțiile înainte de summit au spus că criteriile pentru admiterea de noi membri vor trebui să aibă acordul liderilor BRICS. Ei au adăugat că o monedă comună nu este pe ordinea de zi, în ciuda resentimentelor tot mai mari față de dominația dolarului american în rândul membrilor.

Dacă în anul 1992, BRICS deținea doar 16,45% din PIB-ul mondial, iar G7 avea 45,80%, în anul 2022 ierarhia s-a răsturnat, iar BRICS a ajuns la 31,67%, pe când G7 a scăzut la 30,31%. În 2023, prognoza arată că BRICS va urca la 32,33% (56 de trilioane de dolari), iar G7 va coborî la 29,63% (52 de trilioane de dolari), conform Visual Capitalist.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#brics #G7 #economii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.