Industria rusă nu poate face față cererii de arme pentru războiul din Ucraina. Putin apelează la aliați dubioși

10 Sept. 2023, 05:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Sept. 2023, 05:46 // Actual //  bani.md

Rusia ar putea să-și crească producția de obuze de artilerie în următorii câțiva ani la două milioane pe an, aproximativ dublu față de așteptările occidentale anterioare, dar acest lucru încă nu corespunde nevoilor Moscovei în războiul împotriva Ucrainei, scrie Reuters, citând un oficial occidental.

Potrivit estimărilor acestuia, care a vorbit sub condiția anonimatului, Rusia a tras anul trecut între 10 și 11 milioane de proiectile în Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Aceasta este situația în care se află. Dacă ai cheltuit 10 milioane de obuze anul trecut, iar acum ești în epicentrul ostilităților și poți produce doar 1-2 milioane de obuze pe an, nu cred că este o poziție foarte puternică.”, a spus el oficial unui grup restrâns de jurnaliști.

Alte investiții rusești în sectorul apărării ar putea, de asemenea, să permită Moscovei să producă aproximativ 200 de tancuri pe an, dublu față de estimările occidentale anterioare, a spus oficialul. Dar chiar și asta, potrivit lui, este departe de ceea ce are nevoie Rusia după pierderile grele din Ucraina.
„Când pierzi 2.000 de tancuri, îți va lua un deceniu să ajungi de unde ai plecat”, a spus el, adăugând că Rusia a pierdut și patru mii de vehicule blindate de luptă, peste o sută de avioane și 270.000 de soldați, morți și răniții.

Economia rusă, sub presiune

În mai, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a declarat că producţia de arme şi livrarea acestora în prima linie în Ucraina vor fi cruciale pentru succesul a ceea ce Moscova numeşte „operaţia sa militară specială”.

În iulie, Șoigu a vizitat Coreea de Nord. Casa Albă a spus că Rusia încearcă acum cu ajutorul Phenianului să-și reînnoiască stocul de arme.

Un oficial occidental a spus că discuțiile au avut probabil ca scop obținerea de sisteme de artilerie și obuze de artilerie care arătată disperarea Moscovei.

„Este forțată să meargă la acești parteneri dubioși pentru a-și sprijini invazia dezastruoasă din Ucrainei. Și va costa o avere pentru că Kim Jong Un va face o afacere bună”, a spus oficialul guvernamental.
Potrivit oficialului, economia rusă este ea însăși sub presiune, deoarece Moscova deturnează resursele pe frontul din Ucrainei, crescând cheltuielile de apărare și reducând „la orice altceva”.

„Acest lucru duce la riscul de tulburări sociale pe un fundal politic instabil”, a adăugat el.

16 Nov. 2026, 12:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Reforma salarizării în sectorul bugetar, prezentată drept o măsură de majorare a veniturilor angajaților, riscă să producă efectul invers, susține deputatul Ion Chicu. Potrivit acestuia, modificările pregătite la Legea nr. 270 cu privire la sistemul unitar de salarizare prevăd reducerea premiilor, schimbarea mecanismului de ajustare a salariilor și o creștere a fondului de remunerare care nu ar acoperi inflația acumulată.

Chicu afirmă că impactul financiar al noii legi este estimat la 4,7 miliarde de lei, raportat la un fond total de salarizare de 32,7 miliarde de lei. Astfel, potrivit calculelor sale, creșterea ar reprezenta aproximativ 14%, sub nivelul inflației cumulate pe doi ani, despre care deputatul susține că va depăși 18%.

„Nu poate fi vorba despre o majorare a salariilor pentru majoritatea bugetarilor atunci când costurile legii vor fi de 4,7 miliarde de lei. Raportat la fondul general de 32,7 miliarde, asta înseamnă o creștere cu 14%. Considerând că anul acesta majoritatea bugetarilor nu au beneficiat de majorări, raportat la inflația pe doi ani, asta înseamnă o scădere a salariului real”, a declarat parlamentarul.

O altă modificare criticată de Chicu vizează mecanismul de ajustare a salariilor. Potrivit deputatului, actuala raportare la inflația anuală ar urma să fie înlocuită cu un indicator legat de creșterea nominală a Produsului Intern Brut.

În opinia sa, această schimbare ar putea dezavantaja angajații din sectorul public în perioadele în care inflația depășește ritmul de creștere a economiei în termeni nominali.

„În majoritatea cazurilor, salariile bugetarilor nu vor crește în măsura inflației. De exemplu, în anul 2022, inflația a depășit creșterea nominală a PIB-ului cu 20 de puncte procentuale”, a afirmat Chicu.

Deputatul atrage atenția și asupra reducerii plafonului pentru premiile acordate angajaților din sectorul public. Potrivit acestuia, fondul destinat premiilor unice ar urma să fie diminuat de la maximum 5% la 2% din fondul anual de salarizare.

În același timp, plafonul premiului anual ar urma să scadă de la 50% la 20% din salariul de bază, ceea ce, în opinia parlamentarului, ar putea reduce veniturile suplimentare ale angajaților bugetari.

Chicu susține că modificările riscă să îi dezavantajeze tocmai pe angajații care asigură funcționarea instituțiilor publice, fără ca aceștia să beneficieze de o creștere reală a veniturilor.

„Oamenii care într-adevăr muncesc nu au majorarea reală de salariu”, a declarat deputatul.

Parlamentarul a anunțat că nu va susține modificările legislative, motivând că acestea nu ar compensa pierderea puterii de cumpărare a salariaților.

„Bineînțeles, noi nu vom susține această lege, pentru că, în pofida promisiunilor, salariul real al oamenilor scade”, a conchis Ion Chicu.

În schimb, Guvernul susține că reforma, aprobată pe 12 noiembrie, va aduce o majorare salarială medie de 15,7% pentru aproximativ 172.000 de angajați bugetari. Autoritățile afirmă că noul sistem urmărește creșterea salariilor de bază și reducerea discrepanțelor dintre diferite categorii de personal.