În Ungaria piaţa locuinţelor hibernează şi au apărut zvonuri că vine o perioadă de prăbuşiri brutale ale preţurilor

25 Sept. 2023, 08:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Sept. 2023, 08:29 // Actual //  bani.md

Piaţa imobiliară din Ungaria hiber­nea­ză, aşteaptă venirea unei primă­veri despre care nimeni nu ştie când va veni. Nimeni nu vrea să vândă mai ieftin ceva ce a construit sau a cumpărat foarte scump. Profeţiile din cri­za de energie că oamenii se vor îndrepta spre locuinţe mai mici şi mai eficiente energetic nu s-au împlinit. Tranzacţiile sunt în scădere şi au apă­rut zvonuri că urmea­ză o perioadă de pră­buşiri brutale ale preţurilor şi chiar colaps parţial pe piaţa imobiliară, ara­tă Portfolio.hu, principalul site de ştiri şi analize finan­ciare din Ungaria.

Şi în Cehia, cea mai ma­tu­ră şi mai scumpă economie din re­giune, piaţa este în aşteptare, dar cu câteva di­fe­renţe. Preţurile la apartamente vechi, nere­no­vate sau amplasate în locuri neatractive stag­nea­ză sau chiar scad. Însă lumea este foarte in­te­resată de locuinţe ultramici cu eficienţă ener­getică crescută. Astfel de apartamente sunt la mare căutare şi preţurile lor cresc, scrie presa cehă. Acolo, profeţiile din criza de energie se ade­veresc. Iar dezvoltatorii profită de tendinţă. În loc de un apartament nou, mare şi scump greu de vândut vând mai uşor trei mai mici.

În Polonia situaţia este total diferită, aceas­tă ţară, cea mai mare economie din regiune şi unde scumpirea creditului a lovit puternic în puterea de cumpărare a populaţiei şi în în­crederea în guvern, piaţa imobiliară este ţinută în mişcare de programele guvernamentale de credite pentru locuinţe.
Cu câteva luni înainte de alegeri, statul a dat acestor programe impuls nou, iar oamenii se grăbesc să profite. Nu se ştie când vor mai fi disponibile locuinţe. Statul a promis multe, dar a construit puţine. Polonia se confruntă cu o criză acută de spaţii de locuit.

Deficitul de locuinţe este estimat la câteva milioane de unităţi. Rezultatul este umflarea artificială a preţurilor de pe piaţă, conclu­zio­nează presa financiară poloneză. Pandemia, criza de energie, creşterea dobânzilor, cea mai acută criză a costului vieţii de decenii, dar şi programele sociale îşi pun amprenta asupra pieţelor imobiliare din Europa de Est, dar în mod diferit, în funcţie de specificul şi pro­ble­mele fiecărei ţări.

În Ungaria, ţara din UE cu încă cea mai puternică inflaţie şi cele mai mari dobânzi, piaţa imobiliară trece prin ceea ce analiştii numesc „anii de aşteptare“. Piaţa hibernează, supravie­ţuieşte. Departe sunt creşterile explozive din ultimii şase-şapte ani. Unii mai găsesc motive de speranţă că acele vremuri vor reveni. Până la urmă pieţele sunt ciclice. Atâta doar că pe piaţa imobiliară maghiară în ultimii ani ciclurile alternează cu rapiditate.
De la pandemia de COVID din 2020 există chin, incertitudine, reorganizare şi provocări constante pentru fiecare segment al pieţei, care în aceşti trei ani s-a prăbuşit, a explodat doar pentru a se prăbuşi din nou. Situaţia nu este atât de dramatică precum a fost în criza financiară din 2008, însă în prezent o complicaţie este că modelele de afaceri actuale sunt bazate pe boom-ul din ultimii 6-7 ani.

Cumpărătorii s-au adaptat vremurilor. Cei mai mulţi preferă locuinţe mai ieftine, mai puţin eficiente energetic, contrar aşteptărilor, a descoperit o analiză a Otthon Centrum. Scăderea salariilor reale timp de un an, creşterea dobânzilor, recesiune şi pierderea perspectivelor se vede în cifrele de pe piaţă. Datele preliminare arată că numărul tranzacţiilor din acest an ar putea fi cu 20-25% mai mic decât cel de anului trecut.
În prima jumătate din 2023 au fost construite cu 19% mai puţine apartamente decât în primul semestru din 2022. Iar numărul de apartamente care vor fi construite este cu 40% mai mic dacă sunt socotite permisele de construire emise. Cifrele de la banca naţională arată că în primul trimestru preţurile locuinţelor au urcat cu 1,2% în raport cu trimestrul anterior. Creşterea anualizată nominală este de 4,7%. În termeni reali, adică raportat la inflaţie, aceasta s-ar traduce printr-o scădere de peste 16%.

Când va veni dezgheţul? Răspunsuri există, dar ele diferă în funcţie de cine este întrebat. Şi este normal să fie aşa pentru că piaţa poate fi influenţată. Aşa se întâmplă în Polonia. După luni de secetă pe piaţa creditelor imobiliare, rezultat al creşterii dobânzilor, numărul de cereri creşte, ducând şi la majorarea preţurilor apartamentelor.

Programele guvernamentale de subvenţionare a achiziţionării primei locuinţe a creat  febră pe piaţă. Oamenii se tem că dacă nu se grăbesc nu-şi vor mai putea lua casă.

Ministerul dezvoltării a anunţat că peste 47.600 de cereri au fost făcute doar în primele zece săptămâni de la lansarea programului „Credit sigur 2%“. Programul asigură o dobândă de 2% timp de zece ani la credite imobiliare pentru anumite persoane, cum ar fi tineri polonezi sau femei poloneze cu probleme din cauza cărora nu ar primi împrumuturi de la băncile comerciale. În aceşti zece ani, diferenţa dintre dobânda de 2% şi cea a pieţei este plătită de stat. După trecerea perioadei, cumpărătorul plăteşte dobânda la nivelul pieţei. Programul ar fi trebuit să rezolve problema locuinţelor pentru tineri, dar a creat alta, scrie money.pl.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Oct. 2025, 16:16
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
03 Oct. 2025, 16:16 // Actual //  Ursu Victor

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII