Bugetul Moldovei, într-o prăpastie fără fund! Unde au dispărut 2,7 miliarde de lei din caznaua țării

Expertul în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, atrage atenția asupra problemelor semnificative cu care se confruntă Guvernul Republicii Moldova în acest an în ceea ce privește încasările bugetare, în special din TVA. Analiza sa indică că aceste probleme au fost atât de evidente încât, în luna octombrie, Guvernul a fost nevoit să solicite Parlamentului modificări la bugetul de stat pentru a redistribui sarcinile de încasare din TVA și a corecta situația până la sfârșitul anului.

În primele trei trimestre ale anului 2023, veniturile bugetare din TVA au înregistrat o creștere stabilă, atingând un nivel anual de 30 de miliarde de lei. Cu toate acestea, în trimestrul al doilea și al treilea al anului, s-a observat o stagnare și chiar o ușoară scădere a veniturilor, fenomen rar întâlnit în istoria bugetar-fiscală a țării, cu excepția anului 2020, în timpul pandemiei de COVID-19.

Analistul evidențiază că încasările din TVA în bugetul public, care reprezentau 15,1% din totalul veniturilor populației în anii precedenți, au scăzut la 13,8% în acest an. Această reducere de 1,3 puncte procentuale înseamnă o ratăre bugetară de aproximativ 2,7 miliarde de lei din încasările din TVA pentru anul curent.

Ioniță identifică cinci cauze potențiale ale acestei scăderi și propune soluții pentru a stopa acest fenomen negativ:

Reducerea sau încetinirea cheltuielilor populației: Expertul subliniază că reducerea cheltuielilor populației se reflectă direct în scăderea veniturilor bugetare din TVA. În context, promovarea politicilor de încurajare a consumului devine crucială pentru redresarea situației.
Trecerea la produsele cu TVA redus: Criza energetică din 2021-2023 a determinat o creștere semnificativă a cheltuielilor populației pentru gaze naturale, influențând decizia de a opta pentru bunuri cu TVA redus în detrimentul celor cu TVA standard.
Creșterea cererii față de bunurile cu TVA la cota Zero: Experții subliniază că scutirea de la plata TVA la procurarea de imobile, în special a locuințelor noi, a generat o reducere a încasărilor bugetare cu aproximativ 350 de milioane de lei.
Trecerea la economia neobservată: Fenomenul economiei neobservate, care implică vânzări fără plata impozitelor, poate afecta încasările bugetare, însă Ioniță consideră că impactul acestui factor este minor în comparație cu alții.
Creșterea comerțului ilicit: Comerțul ilicit, în special cu produse precum țigările electronice, reprezintă un factor major care afectează negativ încasările bugetare. Expertul subliniază necesitatea unei atenții sporite și a unor politici eficiente pentru contracararea acestui fenomen.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #incasari #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), condusă de Mihai Daraban, a anunțat vineri sprijinul pentru inițiativa prim-ministrului Marcel Ciolacu de a relua construcția canalului navigabil Dunăre-București. Această legătură strategică între Capitală și Portul Constanța, precum și alte orașe europene de pe Dunăre, revine în actualitate, în contextul războiului din Ucraina.

Proiectul canalului București-Dunăre, început în 1986, a fost finalizat în proporție de 60% până în 1989. Nicolae Ceaușescu și-a dorit finalizarea rapidă a lucrărilor, mobilizând unități de construcție din întreaga țară, cu excepția Bucureștiului, unde forța de muncă era concentrată pe șantierul Casei Poporului.

După Revoluție, muncitorii au abandonat utilajele pe șantier și s-au întors acasă, lăsând în urmă echipamente importate recent din Cehoslovacia și URSS, multe dintre acestea fiind ulterior vândute la fier vechi. Inginerul Chiriac Avădanei, care a proiectat „Magistrala Albastră“, a exprimat frustrarea față de abandonarea canalului, subliniind că proiectul nu a fost doar un moft comunist, ci avea rădăcini istorice datând din vremea lui Alexandru Ioan Cuza, primul proiect fiind realizat în 1882.

Realizarea canalului București-Dunăre ar crea o rută de transport ecologică, mult mai puțin poluantă decât transportul feroviar sau rutier. De asemenea, ar permite irigarea a 150.000 de hectare de teren. Prin acest canal, Bucureștiul ar deveni un port la Dunăre, conectat direct cu orașe precum Belgrad, Budapesta, Bratislava, Viena, Frankfurt și Rotterdam.

Chiriac Avădanei estimează că finalizarea investiției ar necesita cinci ani de lucrări. CCIR susține că acest proiect ar aduce multiple avantaje economice și logistice, subliniind importanța lui strategică pentru dezvoltarea României și integrarea sa în rețelele de transport europene.