Bugetul Moldovei, într-o prăpastie fără fund! Unde au dispărut 2,7 miliarde de lei din caznaua țării

Expertul în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, atrage atenția asupra problemelor semnificative cu care se confruntă Guvernul Republicii Moldova în acest an în ceea ce privește încasările bugetare, în special din TVA. Analiza sa indică că aceste probleme au fost atât de evidente încât, în luna octombrie, Guvernul a fost nevoit să solicite Parlamentului modificări la bugetul de stat pentru a redistribui sarcinile de încasare din TVA și a corecta situația până la sfârșitul anului.

În primele trei trimestre ale anului 2023, veniturile bugetare din TVA au înregistrat o creștere stabilă, atingând un nivel anual de 30 de miliarde de lei. Cu toate acestea, în trimestrul al doilea și al treilea al anului, s-a observat o stagnare și chiar o ușoară scădere a veniturilor, fenomen rar întâlnit în istoria bugetar-fiscală a țării, cu excepția anului 2020, în timpul pandemiei de COVID-19.

Analistul evidențiază că încasările din TVA în bugetul public, care reprezentau 15,1% din totalul veniturilor populației în anii precedenți, au scăzut la 13,8% în acest an. Această reducere de 1,3 puncte procentuale înseamnă o ratăre bugetară de aproximativ 2,7 miliarde de lei din încasările din TVA pentru anul curent.

Ioniță identifică cinci cauze potențiale ale acestei scăderi și propune soluții pentru a stopa acest fenomen negativ:

Reducerea sau încetinirea cheltuielilor populației: Expertul subliniază că reducerea cheltuielilor populației se reflectă direct în scăderea veniturilor bugetare din TVA. În context, promovarea politicilor de încurajare a consumului devine crucială pentru redresarea situației.
Trecerea la produsele cu TVA redus: Criza energetică din 2021-2023 a determinat o creștere semnificativă a cheltuielilor populației pentru gaze naturale, influențând decizia de a opta pentru bunuri cu TVA redus în detrimentul celor cu TVA standard.
Creșterea cererii față de bunurile cu TVA la cota Zero: Experții subliniază că scutirea de la plata TVA la procurarea de imobile, în special a locuințelor noi, a generat o reducere a încasărilor bugetare cu aproximativ 350 de milioane de lei.
Trecerea la economia neobservată: Fenomenul economiei neobservate, care implică vânzări fără plata impozitelor, poate afecta încasările bugetare, însă Ioniță consideră că impactul acestui factor este minor în comparație cu alții.
Creșterea comerțului ilicit: Comerțul ilicit, în special cu produse precum țigările electronice, reprezintă un factor major care afectează negativ încasările bugetare. Expertul subliniază necesitatea unei atenții sporite și a unor politici eficiente pentru contracararea acestui fenomen.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #incasari #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.