Caracatița care macină economia Republicii Moldova! Alaiba: controlorii și inspectorii „mulg” antreprenorii de bani

03 Dec. 2023, 16:28
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Dec. 2023, 16:28 // Actual //  bani.md

Circa 42% din economia Republicii Moldova este subterană. Asta înseamnă că fiecare al doilea leu este gri, a declarat ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, într-un podcast al Ziarului de Gardă.

„Imaginați-vă dacă am aduce toți acești bani în economia oficială.  Soluții magice nu există. Este vorba de transparență și reglementări. De exemplu antreprenori mici în special ezită să-și deschidă o afacere oficială. Ei lucrează 5-10 ani la negru într-o afacere la negru pentru că se tem de controlorii și inspectorii corupți care vin, mă scuzați de expresie, să-l mulgă de bani pentru că asta este realitatea unui mic antreprenor din regiune. Totodată, ei nu își pot permite niște costuri de menținere a afacerii, pur și simplu nebunești pentru că în ca Moldova să plătești același contabil costă cel puțin 400 de euro, pentru că avem un munte de birocrație. În Estonia acolo unde țara o duce bine mersi și salariile sunt mai mari, serviciile unui contabil costă cam 50 – 70 de euro pe lună, pentru că oamenii ăștia au mai multe companii și lucrează bine mersi”, a punctat Alaiba.

Ministrul Aliba a spus că se lucrează pentru o transparență maximă a economiei.

„Să eliminăm și să reducem povara asupra antreprenorilor astfel încât în primul rând ei singuri oamenii de afaceri să vadă sens ă să-și ă derulează afacerea oficial. Asta e lecția asta e lecția pe care ne-o sugerează aceeași istorie aceleași toate țări baltice aceeași Polonia cu bâta niciodată n-ai reușit să oprești economia prin simplificări prin eliminarea factorului corupției și a inspectorilor ăștia despre care am spus așa ai toate șansele să gradual sau pierzi albești economie însă nici asta nu este peste noapte, a punctat ministrul Economiei.

Ultimele date relevă că în perioada 2015 – 2020 pierderile fiscale generate de economia neobservată au crescut de la 8,9 miliarde lei până la 15 miliarde lei anual. Raportate la Produsul Intern Brut, pierderile respective au cunoscut un trend ascendent (cu anumite episoade de reducere moderată în 2016-2017 și creșteri mai pronunțate în 2018 și 2020), majorându-se de la 6,1% în 2015 până la 7,3% în 2020. O dinamică similară a prezentat și ponderea Valorii Adăugate Brute generate de economia informală în total Valoare Adăugată Brută pe economie, de la 18,8% în 2015 până la 20,3% în 2020. Totodată, raportul dintre pierderile fiscale și veniturile fiscale a variat în jurul nivelului de 25%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Nov. 2026, 17:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
18 Nov. 2026, 17:18 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 1 000 de posturi ar urma să fie eliminate la stat, dintre care 168 sunt ocupate. Economiile ar ajunge la aproximativ 118,5 milioane de lei pe an, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului. Documentul modifică schemele de personal în 24 de autorități și instituții publice și ar urma să se aplice din 1 ianuarie 2027.

Cancelaria de Stat, autorul proiectului, justifică reducerile prin necesitatea de a adapta schemele de personal la atribuțiile actuale ale instituțiilor, la volumul de muncă și la bugetele disponibile. Majoritatea posturilor vizate sunt vacante. Eliminarea celor bugetate ar reduce cheltuielile planificate, iar eliminarea celor nebugetate ar coborî plafonul de personal.

Cele mai mari economii sunt estimate la Agenția Servicii Publice, unde eliminarea a 86 de posturi vacante bugetate ar economisi 31,56 milioane de lei pe an, și la Agenția Națională pentru Sănătate Publică, unde eliminarea a 363 de posturi vacante ar economisi 28,02 milioane de lei pe an. La Serviciul Fiscal de Stat ar fi eliminate 274 de posturi vacante nebugetate.

La Casa Națională de Asigurări Sociale, proiectul vizează 34 de posturi ocupate de personal tehnic, inclusiv din casele teritoriale. Economiile anuale sunt estimate la 5,98 milioane de lei, iar costurile reducerii, la 2,47 milioane de lei. La Compania Națională de Asigurări în Medicină, ar fi eliminate 20 de posturi, dintre care două ocupate. Economiile ar ajunge la 5,03 milioane de lei pe an, iar costurile sunt estimate la 1,06 milioane de lei.

La Centrul Național de Transfuzie a Sângelui, nota informativă indică 22 de posturi ocupate propuse spre eliminare, cu economii de 4,50 milioane de lei pe an și costuri de circa 961 de mii de lei. La Centrul Național de Cercetare și Producere a Semințelor, ar fi eliminate 24 de posturi, dintre care 17 ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,84 milioane de lei pe an. La Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, reducerea ar viza 17 posturi, dintre care nouă ocupate, cu economii anuale de 3,80 milioane de lei. La Clubul Sportiv Central „Dinamo”, toate cele opt posturi vizate sunt ocupate, iar economiile sunt estimate la 2,25 milioane de lei pe an.

Nota informativă mai estimează economii anuale de 5,32 milioane de lei la Cancelaria de Stat, unde sunt vizate nouă posturi vacante nebugetate, de 4,66 milioane de lei la Autoritatea de Meteorologie și Monitoring de Mediu, unde ar fi eliminate 31 de posturi, și de 4,63 milioane de lei la Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare, unde sunt vizate 24 de posturi vacante bugetate. La Direcția generală pentru administrarea clădirilor Guvernului, eliminarea a 48 de posturi ar aduce economii de 3,77 milioane de lei pe an.

Cheltuielile aferente reducerilor de personal sunt estimate la aproape 7 milioane de lei. Suma include indemnizațiile, compensațiile și alte drepturi cuvenite angajaților afectați.