Singura țară din UE în care sunt mai mulți porci decât oameni încearcă să își convingă locuitorii să treacă pe legume

06 Dec. 2023, 20:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Dec. 2023, 20:40 // Actual //  bani.md

Danemarca, prima țară din lume care a dezvoltat o strategie de încurajare a populației să consume alimente de origine vegetală, ar putea fi un exemplu pentru alte state care încearcă să găsească noi metode de a reduce consumul de carne la nivel național pentru a combate efectele schimbărilor climatice, scrie BBC.

Trine Krebs, o fermieră din Danemarca, adoră legumele. „Doamna Legumă-Uscată a Danemarcei” a câștigat premii pentru munca pe care a depus-o în numele dietelor bogate în plante, a organizat festivaluri culinare, a instruit bucătari și a inventat cântece. A apărut chiar și într-o emisiune de dating numită „Fermier în căutarea iubirii” și i-a învățat pe potențialii ei candidați să gătească legume.

Totuși, nu toți oamenii din Danemarca împărtășesc pasiunea lui Krebs pentru plantele leguminoase. Majoritatea danezilor – 57% – spun că nu sunt interesați să consume mai puțină carne, clasându-se pe primul loc în topul țărilor europene care își doresc cel mai puțin să înlocuiască carnea cu legumele.

Potrivit ultimelor cercetări, produsele animale provoacă de două ori mai multe emisii de carbon decât alimentele obținute din plante și reprezintă o amenințare majoră la adresa pădurilor și a biodiversității.

Cu toată că Danemarca recomandă consumul a doar 350 de grame de carne pe săptămână, conform noului ghid alimentar, cei mai mulți danezi consumă de trei ori mai mult – iar pentru americani, cantitatea de carne consumată este de trei ori și jumătate mai mare.

Krebs spune că dietele occidentale au devenit bogate în zaharuri, grăsimi și carne, în special în părțile mai reci ale continentului european. În loc să fie considerate „sexy”, preparatele din legume sunt de multe ori considerate o necesitate anostă care se adaugă la un fel de mâncare din motive de „sănătate și nu de plăcere”.

Guvernul danez plănuiește, însă, să schimbe această percepție. În premieră mondială, administrația lui Mette Frederiksen a publicat un plan național pentru mâncarea din plante. Documentul de 40 de pagini prezintă angajamentul țării de a normaliza dietele bogate în plante, cât și stimularea producției de legume și proteine alternative.

Începând cu legumele rădăcinoase organice și terminând cu înlocuitorii produselor lactate și ciupercile fermentate, toate produsele de acest gen vor fi susținute. Carnea și lactatele nu trebuie să dispară complet din meniu, dar obiectivul este ca acestea să joace un rol mai puțin important.

Cel mai mare obstacol în Danemarca îl reprezintă industria foarte profitabilă a producției de carne.

În toate celelalte țări europene unde s-a încercat reducerea producției sau înlocuirea produselor de origine animală pentru a combate efectul schimbărilor climatice, reacția de opoziție la aceste inițiative a fost imediată.

Italia a interzis carnea cultivată în laborator după ce fermierii au protestat. Foto: Profimedia Images

Italia a interzis luna trecută producția de carne de laborator după ce fermierii au protestat, iar în Olanda, eforturile autorităților de a rezolva problema emisiilor de azot prin cumpărarea fermelor de animale a stârnit proteste cu tractoare care au blocat circulația.

Danemarca, singura națiune europeană cu „mai mulți porci decât oameni”, resimte la fel de mult presiunea din partea industriei produselor de origine animală și, cu toate acestea, a reușit să evite situația în care politicile de stimulare a consumului de alimente vegetale declanșează mari proteste.

Unii danezi speră acum ca situația lor să fie un exemplu de urmat pentru alte națiuni bogate.

Până și în cadrul summitului COP28 care se desfășoară anul acesta la Dubai, țările sunt îndemnate să reducă consumul de carne la nivel național, conform planurilor formulate de Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură. Două treimi din meniurile servite în cadrul summitului vor fi vegane sau vegetariene pentru prima dată în istoria întâlnirilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 16:25
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
17 Sept. 2026, 16:25 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova riscă să piardă aproximativ 15 milioane de euro din finanțarea prevăzută prin Planul de Creștere dacă reorganizarea Căii Ferate din Moldova nu este încheiată până la sfârșitul acestui an.

Subiectul a fost abordat în Parlament, unde deputata Olga Ursu l-a întrebat pe președintele Comisiei economie, Marcel Spatari despre consecințele financiare ale neimplementării reformei CFM în termenul asumat.

Ursu a atras atenția că reorganizarea întreprinderii face parte din agenda de reforme aferentă Planului de Creștere și a cerut să fie precizată suma pe care statul ar putea să o piardă în cazul în care procesul nu este finalizat până la sfârșitul lunii decembrie.

În răspuns, președintele Comisiei economie, Marcel Spatari a precizat că proiectul de lege nu este examinat în procedură de urgență și va trece prin două lecturi, cu respectarea termenelor legale. El a subliniat însă că nu doar adoptarea legii este importantă, ci finalizarea efectivă a procesului de reorganizare până în decembrie.

„Procesul de reorganizare trebuie încheiat până în decembrie. Nu legea trebuie adoptată, procesul de reorganizare trebuie încheiat”, a explicat acesta.

Potrivit lui, măsura privind reorganizarea CFM are prioritatea 1 în Planul de reforme, iar finanțarea asociată acestei priorități este de aproximativ 15 milioane de euro.

Banii nu sunt destinați compensațiilor pentru populație sau acoperirii directe a deficitului bugetar, ci finanțării unor proiecte incluse în Planul de Creștere, inclusiv proiecte de infrastructură și logistică.

Documentele oficiale privind reforma prevăd reorganizarea Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” în două societăți pe acțiuni: „CFM Infra”, care ar urma să gestioneze infrastructura feroviară, și „Pasageri și Marfă”, responsabilă de operațiunile de transport. Reforma este inclusă în Agenda aferentă Planului de Creștere pentru perioada 2025–2027.