TeraPlast, despre achiziția businessului lui Sturza: Mult de lucru, populația rurală are acces doar 4% la canalizare

Tranzacția prin care Grupul TeraPlast cumpără pachetul majoritar de acțiuni al Palplast, din Republica Moldova, a fost finalizată. Compania deține două linii de producție pentru țevi din polietilenă de înaltă densitate, destinate rețelelor de alimentare cu apă și gaz.

Părțile au stabilit o valoare a tranzacției de 1,8 milioane de euro, compusă din 1 milion de euro ca aport al TeraPlast SA la capitalul Palplast Moldova și 800 de mii de euro care se vor plăti către acționarul existent.
Astfel, structura acționariatului va fi compusă din TeraPlast, cu o participație de 51% și Fribourg Capital, acționarul actual, cu 49%.
Ion Sturza, fostul premier Republicii Moldova, este proprietarul fondului de investiții Fribourg Capital și fondatorul retailerului online Elefant.ro.
Suma de 1 milion de euro va fi folosită de Palplast Moldova pentru diversificarea capacității de producție și extinderea platformei logistice existente.

„Extinderea geografică și creșterea prin fuziuni și achiziții sunt obiective strategice ale Grupului TeraPlast. Intrarea cu o unitate de producție în Republica Moldova reprezintă un alt pas în implementarea acestei strategii. Piața are un potențial imens, iar statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană deschide porțile fondurilor de pre-aderare. Este mult de lucru într-o țară în care populația rurală are o rată de acces de 4% la rețele de canalizare.

Fondurile care urmează să vină constituie garanția unui business solid ppentru anii următori”, spune Dorel Goia, Președintele Consiliului de Administrație TeraPlast.

Palplast SRL Republica Moldova este un producător de țevi din polietilenă, a cărui fabrică este amplasată în centrul Republicii Moldova, în municipiul Călarași, la doar 50 de kilometri de capitala Chișinău.

„Odată cu apropierea de UE, anticipăm o creștere exponențială a cererii de materiale și țevi pentru infrastructură în Republica Moldova. Colaborarea cu TeraPlast ne va permite să menținem poziția de lider în piața locală”, spune Ion Sturza, Președintele Fribourg Capital.

Activitatea Grupului TeraPlast a accelerat în T3/2023 cu o viteză suplimentară imprimată de creșterea lucrărilor de infrastructură și a exporturilor, însă sunt încă vizibile limitări de potențial, date de evoluția sub așteptări a business-urilor din subsidiare (segmentele ferestre și uși și ambalaje flexibile). Principalii indicatori financiari sunt sub nivelul primelor 9 luni din 2022, însă așteptarea managementului este ca acest ecart să fie recuperat până la finalul anului.
Grupul TeraPlast este cel mai mare procesator de polimeri din Europa de sud-est. Grupul este compus din companiile: TeraPlast, TeraGlass, TeraPlast Recycling, TeraBio Pack și Somplast. Din 2 iulie 2008, TeraPlast SA este listată la Bursa de Valori București sub simbolul TRP. Acțiunile companiei sunt incluse în indicele de referință BET al Bursei de Valori București, în indicii Small Cap și Global All Cap ai FTSE Russell, în indicii MSCI Frontier IMI (Investable Market Index) și în indicii CECE MidCap și ROTX EUR ai Bursei de Valori de la Viena.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#teraplast #țevi #Sturza #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.

#datorie #buget #bani